Atenție, vine misiunea FMI!

Vizita misiunii FMI coincide cu eforturile puterii oligarhice, care a învestit Guvernul premierului Pavel Filip, de a-și subordona segmentele de putere pe care până acum nu le controla, în virtutea algoritmului politic de repartizare a funcțiilor între partidele din vechea și eșuata coaliție de guvernare.

Bani din „pușculița” oligarhului? Cât îi va costa acest gest ulterior pe moldoveni?

Imediat după învestirea noului Guvern și după ce România, UE, FMI, Banca Mondială și SUA au condiționat deblocarea finanțării Republicii Moldova de implementarea de facto a reformelor prevăzute în Acordul de Asociere semnat cu UE, la Chișinău au început miracolele economice: carburanții s-au ieftinit, tarifele la unele servicii au scăzut, s-a anunțat majorarea pensiilor, iar începând cu 20 februarie, în magazinele din Chișinău (nu și în alte localități) a reapărut „pâinea socială”, comercializată la prețul de 3 lei bucata (0,13 eurocenți). Și asta în condițiile în care țara nu are încă buget pentru 2016, iar cu o lună în urmă autoritățile anunțau că începând cu luna februarie nu vor mai fi bani nici pentru pensii și salarii. Culmea, cel mai mare producător de pâine SA „Franzeluța” (cu capital majoritar de stat), conducerea căreia a fost schimbată după învestirea actualului Guvern, produce „pâine socială” din credite. Posturile de televiziune aservite puterii oligarhice au prezentat revenirea pe raft a „pâinii sociale” ca pe un triumf al politicii economice a noului Guvern.

Confort pentru procurori... pe bani europeni

Chiar dacă noul ministru al Finanțelor anunța la începutul mandatului că „de la bugetul de stat nu vor fi finanțate alte cheltuieli decât achitarea pensiilor și salariilor” și că „nu se vor face nici un fel de achiziții, nici măcar pixuri, calculatoare și mobilă”, jurnaliștii de investigație de la Chișinău au dezvăluit că Procuratura Generală a cumpărat recent zece automobile „Skoda Octavia” pentru procurori şi trei maşini „Skoda Superb” pentru adjuncţii procurorului general, în valoare totală de aproximativ 5 000 000 de lei moldovenești, iar „Mercedes”-ul de serviciu al procurorului general a fost înlocuit cu un BMW nou de lux în valoare de 1 000 0000 de lei. Rezultatele licitaţiilor nu apar în baza de date de pe pagina web a Agenţiei Naționale de Achiziţii Publice. În noiembrie 2014, Procuratura Generală a achiziționat alte 22 de automobile în valoare de 4,9 milioane de lei din fondurile oferite de Uniunea Europeană „pentru susţinerea implementării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei”. Tot din bani europeni și bugetari, la sfârşitul anului trecut, Procuratura Generală a cumpărat şi computere pentru procurori în valoare de 4,5 milioane de lei, și 2000 de scaune de birou în valoare de jumătate de milion de lei.

„Casa Albă” din SUA ar trebui să fie geloasă pe „casa albă” din Moldova

Tot jurnaliștii de investigație au demonstrat, săptămâna trecută, cu ajutorul unei drone, luxul în care trăiesc mai mulți demnitari de stat, cunoscuți pentru servilismul lor față de regimul oligarhic care a preluat conducerea Moldovei. Casa celui mai servil dintre aceștia este o copie a Casei Albe de la Washington, doar că proprietarul a mai îngrădit, pentru confortul personal, și 40 de ari de pădure.

Palatul a fost construit într-un singur an, iar proprietarul, deputat în Parlament (funcție incompatibilă cu orice altă funcție remunerată), a beneficiat de un salariu de aproximativ 7 500 de lei lunar (echivalentul a 340 de euro).

Chișinăul face totul invers

Principalele condiții puse de partenerii de dezvoltare ai Moldovei, pentru deblocarea creditării, sunt: scoaterea justiției și anchetei de sub control politic, demonopolizarea pieței mediatice, perfecționarea legislației financiar-bancare (pentru a exclude scurgerea banilor din țară, așa cum s-a întâmplat în 2014) și învestirea unui guvernator profesionist și apolitic al Băncii Naționale a Moldovei.

Cu două săptămâni în urmă, în pofida protestelor zgomotoase, Consiliul Superior al Magistraturii l-a reales pe Mihai Poalelungi în funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Presa scrie că Poalelungi ar deservi regimul oligarhic, iar Tatiana Răducanu, singurul membru al Consiliului Superior al Magistraturii care a votat împotriva candidaturii lui Mihai Poalelungi, susține că acesta „a asistat pasiv la luarea unor decizii dubioase”.

Mașinăria mediatică de magii și ficțiune

Tot cu două săptămâni în urmă, Guvernul lui Pavel Filip a respins și inițiativa de demonopolizare a pieței mediatice. Culmea, potrivit presei, pe lângă cele 7 instituții audiovizuale pe care le controla până acum (4 dintre ele au acoperire națională), „oligarhul șef al țării” și-a mai achiziționat recent două posturi de televiziune. Asta după ce partenerii de dezvoltare au cerut demonopolizarea pieței mediatice.

Principalul suspect gestionează bani publici

Despre reformarea sectorului financiar-bancar (o altă condiție a donatorilor externi) nici măcar nu se discută, iar controversatul om de afaceri Ilan Shor, principalul suspect în dosarul „jaful secolului”, care a recunoscut prin autodenunț că a participat la acțiuni ilegale, gestionează astăzi bani publici în calitate de primar al orașului Orhei din Republica Moldova.

Săptămâna aceasta o investigație RISE-Moldova descrie o schemă proaspătă prin care Ilan Shor ar urma să demoleze actualul Palat al Sindicatelor din centrul Chișinăului și să construiască în loc un centru comercial de peste 40 000 de metri pătrați. Potrivit investigației jurnalistice, tranzacția se află în fază finală.

Kroll tace

La 5 octombrie 2015, cu puțin timp înainte să fie demis (cu votul deputaților PD, al socialiștilor și comuniștilor) guvernul liberal-democratului Valeriu Streleț, compania americană Kroll a fost contractată pentru efectuarea celei de-a doua etape a investigaţiei „jafului secolului” din Republica Moldova.

În contractul semnat între BNM şi Kroll se menționează că cea de-a doua etapă a investigaţiei va dura 16 săptămâni, Kroll obligându-se să înceapă recuperarea activelor. La 20 de săptămâni, însă, de la semnarea contractului cu Kroll – tăcere. Nu se știe absolut nimic despre această investigație internațională.

Răsplătit cu funcția de guvernator al BNM?

Luni, 22 februarie, s-a încheiat procedura de depunere a dosarelor pentru funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. În total în concurs s-au înscris 9 candidați. Doi dintre aceștia, Valeriu Chiţan și Victor Timotin, au figurat pe lista electorală a Partidului Democrat (partid care, în prezent, deține controlul total asupra puterii în Moldova) la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010.

Timotin, care a candidat pe locul 12 în lista PD, cu o lună înainte de scrutin, a fost retras din lista democratilor și înlocuit cu finanțatorul PD, controversatul businessman Vlad Plahotniuc. Deși nici Timotin, nici Chițan nu se laudă în CV-urile lor cu legătura lor cu PD, informația este confirmată de hotărârile Comisiei Electorale Centrale din perioada alegerilor. Reieșind din aceste „coincidențe” analiștii politici deja intuiesc cine va „câștiga” concursul pentru funcția de guvernator BNM.

Fiscul, atras în „trust” printr-un ex-consilier de-al lui Voronin

Tot luni, 22 februarie, cu o zi înainte ca la Chișinău să ajungă misiunea FMI, a fost numit în funcție noul șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Este vorba de Sergiu Puşcuţă, fost consilier în probleme financiare al ex-preşedintelui comunist, Vladimir Voronin. Pușcuță l-a înlocuit în funcția de șef al fiscalității pe Ion Prisăcaru, ajuns în această funcție pe linia Partidului Liberal-Democrat – partid expulzat de la putere de o combinație parlamentară patronată de PD.

La o întâlnire avută cu șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, președintele interimar al liberal-democraților, Valeriu Streleț, a menționat că „practic, un singur partid a acaparat toată puterea în stat. Este un precedent periculos!”. Streleț i-a mai spus oficialului european că situaţia actuală este una fără precedent, iar majoritatea parlamentară a fost creată prin corupere şi şantaj.

Privatizare moldovenească

În aceste condiții, pentru a acoperi golurile financiare, guvernarea a anunțat scoaterea la vânzare a 18 întreprinderi de stat – unele companii foarte mari cu rulaje de sute de milioane de lei, cum ar fi: SA „Tutun-CTC”, Magazinul „Unic” și SA „Barza Albă”. Unii experți economici suspectează gruparea oligarhică că va încerca să profite de complicațiile economice din țară pentru a prelua, cu bani puțini, aceste companii profitabile. Ciudat, dar pe pagina web a Agenției Proprietății Publice nu există nici măcar o scurtă prezentare a activelor scoase la vânzare. În opinia economiștilor, aceste procese nu au cum să nu fie observate de experții FMI care vin la Chișinău.

„Scopul misiunii FMI este de a actualiza informația privind evoluțiile economice recente și de a discuta politicile promovate de autorități pentru menținerea stabilității macroeconomice și perfecționarea guvernării. Misiunea nu are mandatul de a negocia un program de asistență financiară”, se arată într-un comunicat al FMI.

În pofida optimismului afișat de oficialii moldoveni, toți prietenii externi ai Moldovei, inclusiv România, au declarat că nu vor trimite nici un cent în Moldova dacă nu vor vedea reforme palpabile în domeniile problematice, iar raportorul UE pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius, aflat săptămâna trecută într-o vizită la Chișinău, a declarat că viitorul memorandum cu FMI „nu trebuie să fie doar o bucată de hârtie, ci trebuie implementat imediat”. Anterior, ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a menționat că speră ca misiunea FMI abilitată cu dreptul de a negocia condițiile noului memorandum de creditare să vină în Moldova în luna martie.

Opinie

Într-un comentariu pentru „Ziarul Național”, Dumitru Alaiba, șefului Secretariatului Consiliului economic de pe lângă prim-ministrul R. Moldova, care susține că s-a retras „în concediu din cont propriu”, menționează că „acest Guvern abia începe să comită crime împotriva acestei țări. Cred că acest Guvern este principalul pericol pentru parcursul nostru european. (...) Putin nu-și poate dori o situație mai bună decât actualul regim de la Chișinău, care se acoperă cu Europa și topește zi de zi sentimentul proeuropean al cetățenilor. Nu poți să speli 20 de miliarde de dolari din Rusia fără să ai prieteni foarte influenți la Kremlin”, scrie Alaiba.