1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Atac iranian contra conştiinţei europene

Petre Iancu14 decembrie 2006

Politica americană în Orientul Mijlociu, şi provocarea lansată occidentului de către fundamentaliştii islamici iranieni prin organizarea unei conferinţe a negaţioniştilor Holocaustului. Alt subiect e aderarea României şi Bulgariei la UE.

https://p.dw.com/p/B0yv
Ahmadinejad în vizită la conferinţa pe tema Holocaustului organizată la Teheran
Ahmadinejad în vizită la conferinţa pe tema Holocaustului organizată la TeheranImagine: AP

Aderarea României şi Bulgariei ar ridica „mai multe întrebări decît să ofere motive de bucurie”, afirmă săptămînalul francez L’Express care notează: „Confirmată de Comisia Europeană în baza unui raport nu tocmai entuziast, extinderea clubului european se produce aproape în taină. Parlamentele celor 25 au ratificat cu remarcabilă discreţie dubla aderare, ca şi cum şefii de stat şi de guvern s-ar ruşina un pic. La acest sentiment de discomfort mai contribuie şi faptul că cele două noi state membre se comportă precum nişte şcolari îndrituiţi să promoveze mai multe clase deodată, deşi n-au ajuns încă la nivelul necesar”, mai susţine publicaţia franceză.

Pe de altă parte, Oberoesterreichische Nachrichten publică azi un amplu interviu cu Leonard Orban, intitulat cu o afirmaţie a noului comisar european pentru multilingvism: „România e mai bună decît reputaţia ei”.

Politica americană din Orientul Mijlociu

Salzburger Nachrichten relevă cît de puţin e înclinat preşedintele Bush să transpună recomandările comisiei Baker de modificare a strategiei americane în Irak. Dat fiind recursul liderului de la Casa Albă la sfaturile altor comisii, ziarul estimează că „e puţin probabil ca propunerile lui Baker să fie puse în aplicare tale quale”.

Tergiversarea adoptării unei decizii ar implica însă, potrivit ziarului, primejdia „ca situaţia din Irak să se deterioreze şi mai mult, iar SUA să-şi piardă şi puţina autoritate de care se mai bucură în Orientul Mijlociu.

Dar The Times din Londra evidenţiază şi unul din motivele pentru care „Bush nu poate ignora temerile provocate la Riad de recomandările comisiei Baker, care au şocat şi au îngrijorat profund Arabia Saudită”, unde raport lui Baker trece drept „semnalul unei schimbări de proporţii a politicii americane în regiune”.

În care, potrivit ziarului spaniol ABC, sporeşte pericolul unui război nuclear, devreme ce Iranul a organizat o conferinţă a celor care neagă Holocaustul. „Dacă din punct de vedere academic, această întrunire se poate ignora, reuniunea a reprezentat pe de altă parte o agresiunea gravă împotriva celor mai elementare norme ale convieţuirii.

Fiindcă regimul teocratic de la Teheran ameninţă să şteargă de pe hartă Israelul, străduindu-se, colac peste pupăză, să-şi procure şi arme nucleare. Simultan, premierul israelian Olmert a abordat şi el, probabil nu fără intenţie, tema bombelor atomice”, subliniază îngrijorat cotidianul din Madrid.

Der Standard din Viena lansează în context un apel Europei, reliefînd că „tentativa de rescriere a istoriei”, la care se dedă preşedintele iranian Ahmadinedjad, „e un atac la adresa conştiinţei istorice europene, atac menit să distrugă relaţiile bătrînului continent cu America şi Israelul”. Fiindcă „aceste relaţii (dintre europeni, americani şi statul evreu) contravin intereselor Iranului. Rămîne ca Europa să decidă dacă va accepta să primească „absoluţiunea” (religioasă pentru Holocaust) din partea liderului iranian, sau dacă va-şi lua în continuare în serios, cu aceiaşi dragoste de adevăr, atît propriul trecut, cît şi chestiunea armelor nucleare”.

Presa aşteaptă rezultatele anchetelor din Rusia

In fine Washington Post îi cere socoteală lui Vladimir Putin. Ziarul din capitala americană se teme că "elucidarea autorilor asasinării lui Alexander Litvinenko (la Londra) şi a ziaristei Ana Politkovskaia (la Moscova) nu se va produce poate niciodată. dar ceea ce se ştie încă de pe acum ar trebui să determine guvernele occidentale să insiste ca liderul de la Kremlin să ofere nişte răspunsuri.

Cum a ajuns oare o doză de poloniu - o substanţă produsă şi depozitată doar de trei instalaţii ale guvernului rus şi de o firmă privată - în Marea Britanie, în posesia unor indivizi care au folosit-o ca otravă? Or, poloniul nuse poate folosi doar ca venin. Aceiaşi substanţă se poate utiliza pentru detonarea unei bombe atomice sau ca material în construcţia uneia "murdare". Existenţa unei fisuri în sistemul de securitate în cazul acestui material constituie o ameninţare extrem de serioasă nu doar pentru inamicii domnului Putin".