Astăzi este ziua internaţională de combatere a TBC-ului

”Ei se numesc asociaţia ”o jumătate de plămân”. Mândria asociaţiei este Hermine Kleefeld, fiindcă poate şuiera cu plămânul ei infectat. Poate fluiera din înăuntru şi foloseşte, bineînţeles, această posibilitate, pentru a speria oamenii, mai ales pe bolnavii proaspăt-sosiţi.” - acesta este un citat din vestitul roman al lui Thomas Mann, ”Muntele Vrăjit”, a cărui acţiune se desfăşoară într-un sanatoriu TBC din Elveţia. În roman, tubereculoza apare ca o situaţie de viaţă excentrtică, chiar intersantă.

În realitate, însă, maladia este o problemă globală masivă. La nivel planetar, TBC-ul răpune anual aproximativ trei milioane de oameni - mai mult decât SIDA şi malaria luate împreună. TBC-ul este înainte de toate o boală a sărăciei. Juergen Hammellehre, şeful asociaţiei germane pentru combaterea leprei şi tuberculozei a explicat în această privinţă: ”Tuberculoza este o boală a mizeriei. Cu alte cuvinte, apare mai ales acolo unde oamenii locuiesc înghesuiţi, unde nu pot respecta regulile de igienă pentru că nu au apă suficientă.”

Tuberculoza este foarte prezentă mai ales în ţările cu populaţie numeroasă, cum ar fi India, China sau Africa de Sud. Diverse instituţii, între care Organizaţia Mondială a Sănătăţii, încearcă să combată epidemiile la faţa locului, cu atât mai mult cu cât maladia se poate trata până la vindecarea deplină cu ajutorul antibioticelor. Dar, asigurarea medicamentelor necesare nu este suficientă. Decisive sunt de asemenea campaniile de informare, la fel îngrijirea pacienţilor. Un bolnav trebuie să ia într-un interval de şase luni patru feluri distincte de medicamente, într-un dozaj foarte exact. În caz contrar terapia riscă fie să eşueze, fie să se prelungească.

În această împrejurare, OMS şi-a intensificat cooperarea cu organismele sanitare locale în regiunile cu rată ridicată de îmbolnăvire. Despre strategia OMS în Africa de Sud ne-a vorbit Alistair Reid, responsabil în cadrul organismului ONU. ” Îi informăm pe localnici despre riscurile de contaminare. Ei crează apoi diverse jocuri instructive, pe care le prezintă în diversele aşezări. Metoda este eficientă, fiindcă analfabetismul este ridicat. Voluntari găsim în rândul copiilor de şcoală, sau a adulţilor care au fost ei înşişi bolnavi cândva.”, a spus Reid.

Tuberculoza poate crea oricui surprize, fiindcă adesea microbul se află în organism în stare pasivă. Majoritatea oamenilor poartă virusul cu ei ani de zile, fără ca boala să izbucnească. Numai fiecare al 10-lea caz de infectare are un deznodământ nefericit. De aceea se recomandă atenţie chiar şi în statele dezvoltate. La începutul anilor ‘80 , OMS anunţase de pildă că în curând boala va fi în eradicată complet. Câţiva ani mai târziu, însă, maladia mortală a cunoscut o nouă răspândire în SUA, pe fundalul epidemiei de SIDA care izbucnise, şi care slăbeşte sistemul imunitar al bolnavilor, făcându-i astfel sensibili faţă de orice microb.

În prezent, nu se cunosc în ţările industrializate, cum ar fi America sau Germania, decât foarte puţine cazuri de îmbolnăvire. Această situaţie ar putea avea însă evoluţii negative, fiindcă impune reducerea finaţării pentru programele de prevenire, atenţia scade şi metodele de terapie nu se transmit mai departe medicilor tineri. Diagnoza este şi ea o problemă, fiindcă un doctor ezită să se gândească la o boală despre care statisticile arată că e deosebit de rară.