"Asselborn a vrut să testeze granițele"

DW: Ce urmărește șeful diplomației luxemburgheze Jean Asselborn cu cererea sa de excludere a Ungariei din Uniunea Europeană?

Kai-Olaf Lang: Aceste afirmații sunt făcute desigur într-un anume context. UE se află într-o criză adâncă. La sfârșitul săptămânii are loc la Bratislava summitul european la care se va discuta despre funcționarea Uniunii fără Marea Britanie.

În această fază sensibilă, unii actori politici, printre care și Asselborn, au identificat ocazia de a încerca să-și impună ideile privind sporirea integrării în cadrul blocului comunitar. Asselborn a dorit evident să testeze granițele, să vadă până unde se poate merge cu aceste planuri. Dar astfel de ieșiri sunt de puțin ajutor într-un moment istoric în care se încearcă menținerea unității UE.

Sunt mai mulți de aceeași părere cu ministrul luxemburghez?

Da, Asselborn vorbește desigur pentru mai mulți lideri europeni. În faza actuală de reorientare, Ungaria este văzută drept o piatră de moară și în cadrul unei relansări a UE unii ar dori să scape de astfel de state membre incomode. Nimeni nu o poate spune însă public. Ceea ce nu înseamnă că aceasta este opinia generală. Nu trebuie să uităm că Asselborn face și politică de partid. Și înainte s-au auzit critici dure uneori la adresa premierului ungar Viktor Orban din tabăra social-democraților europeni.

Dar Luxemburg și Ungaria sunt țări cu drepturi egale în Uniune. Ce dezvăluie afirmația lui Asselborn despre atmosfera din cadrul comunității?

Unii par foarte nerăbdători. În mod normal, când există probleme cu o țară parteneră, se discută mai întâi cu aceasta și se încearcă rezolvarea problemelor. Dacă am ajuns la cereri de excludere, înseamnă că am epuizat deja celelalte variante. Lipsește disponibilitatea statelor membre de a se pune în situația celorlalți parteneri. Unii se simt chiar în concurență cu partenerii din UE, în loc să fie vorba de un parteneriat de cooperare, în care au loc desigur și criticile.

Este o excludere măcar posibilă?

Tratatele europene nu prevăd în prezent posibilitatea excluderii unui stat membru. Un astfel de scenariu ar presupune mult efort politic. Există convenția de la Viena de respectare a tratatelor, care stipulează că un astfel de document își pierde valabilitatea în cazul încălcării sale grave de către un partener. Atunci o țară ar putea fi suspendată sau chiar exclusă.

Este vorba însă de situații extreme - de exemplu dacă într-un stat membru ar avea loc un puci militar. Altfel este Articolul 7 din tratatul UE. Acesta este în prezent marele băț cu care pot fi suspendate temporar drepturile de stat membru. Dar în calea unei astfel de decizii se află bariere majore.

Cum au fost primite în Ungaria afirmațiile din Luxemburg?

Nu e prima oară când se utilizează cuvinte grele. Se va spune ca întotdeauna că rivalii politici au declanșat o campanie împotriva țării. Ministrul ungar de Externe Szijjarto a spus deja că nu-l ia în serios pe Asselborn.

Guvernul lui Orban se va folosi cu siguranță de acest caz pentru campania de la referendumul în care populația este chemată să se pronunțe cu privire la acceptarea cotelor obligatorii de repartizare a refugiaților în țările UE. Votul de la 2 octombrie va avea acum legătură și cu Asselborn. Orban este iscusit în folosirea unor astfel de situații critice în avantajul său.

Adică lui i-ar putea fi de ajutor aceste afirmații?

Este de așteptat. Declarațiile exagerate ale lui überzogenen Aussagen Asselborns sind Wasser auf die Mühlen der Europaskeptiker. Sie können jetzt ganz selbstbewusst sagen: Seht her, uns wird die Pistole auf die Brust gesetzt. Wenn wir nicht schnell genug machen, was die verlangen, droht uns der Rausschmiss.

Are dreptate Asselborn să critice politica Ungariei? Nu este vorba în criticile sale doar de gardul de la frontieră ridicat împotriva refugiaților, ci și de încălcarea libertății presei și nerespectarea independenței Justiției.

Ne aflăm într-o zonă gri. Neîndoielnic că unele evoluții din Ungaria sunt problematice. Și este clar că Orban operează, de la preluarea puterii în 2010, o reorganizare masivă a Ungariei, parțial prin decizii în spatele cărora se află o majoritate amplă. Dar nu aș merge până acolo încât să afirm că democrația din Ungaria este defectă. Din păcate este greu de verificat dacă anumite principii au fost sau nu încălcate. Instrumente de măsură clare, ca la consolidarea bugetară de exemplu, nu există pentru a verifica respectarea statului de drept și a separării puterilor în stat.

Strategia Ungariei în criza refugiaților, bazată mai mult pe închiderea granițelor și mai puțin pe aspectul umanitar care preocupă Germania și alte state membre, nu are nicio legătură cu funcționarea democrației în Ungaria. Cine reproșează Ungariei adoptarea unei politici restrictive privind refugiații, are dreptate; cine însă acuză Budapesta că astfel încalcă dreptul comunitar, va avea greutăți în dovedirea acestor afirmații.

Kai-Olaf Jung lucrează la Institutul German pentru Politică Internațională și Securitate al Fundației Știință și Politică (SWP) din Berlin. În cadrul institutului, este activ în grupul de cercetare UE/Europa. Expertiza sa vizează Europa centrală și de est și politica de extindere a UE.

Un interviu de Christian Wolf.