1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Asasinii printre noi

Cum e bine să se comporte societăţile deschise în faţa pericolului terorismului cu care se confruntă? Şi ce putea aduce întîlnirea dintre preşedinţii Bush şi Putin?

default

Epava unui autovehicul distrus de atentatul al Quaidei din Yemen, soldat cu moartea unor turişti spanioli

„Indiferent dacă făptaşii au sosit din străinătate sau nu, gîndul că teroriştii sunt printre noi e cutremurător”, scrie NRC Handeslblad din Haga , abordînd subiectul în continuare predominant al presei occidentale.

Comentînd atentatele eşuate de la Glasgow şi Londra, ziarul olandez aminteşte de asasinatele comise la Madrid, în 2004, şi în metroul londonez în 2005. Ziarul reliefează că, spre deosebire de Irak, ţară în care acţiunile teroriste au devenit de mult cotidiene şi au secerat în luna iunie peste 1200 de vieţi omeneşti, „în „Europa terorismul continuă să fie un fenomen neobişnuit”. Ca lucrurile să rămîne astfel, guvernele vor trebui să ia severe măsuri de securitate, „care vor solicita multă răbdare din partea cetăţenilor, întrucît vor presupune spionarea sferei lor intime”. Pînă unde se poate însă merge pe acest drum? Limita acestor demersuri se depăşeşte în caz că se ameninţă prea grav libertatea şi democraţia pe care măsurile cu pricina ar trebui să le apere. „Deşi societăţile deschise nu vor putea fi niciodată apărate sută la sută, năzuinţa realizării unei securităţi desăvîrşite merită întreaga noastră atenţie şi susţinere”, notează în concluzie cotidianul.

Salzburger Nachrichten din Austria cere poliţiei să dea dovadă „de eficienţă”, nu de exces în tendinţa de a-i iscodi pe cetăţeni, „interceptîndu-le convorbirile telefonice ori adulmecînd în computerele personale”.

Daily Telegraph din Londra le cere musulmanilor să protesteze public împotriva terorismului iar comunităţii islamice din Marea Britanie să demonstreze înţelegere pentru viitoarele hotărîri şi reglementări dure adoptate de autorităţi (în încercarea de a combate extremismul).

Ziarele italiene semnalează explozia unui automobil capcană într-o moschee din Yemen, vărsarea de sînge produsă în deşert fiind menită potrivit ziarului La Repubblica, „să şteargă ruşinea eşecului” suferit în Marea britanie de reţeaua al Quaida. In context, Il Messagero din Roma evidenţiază că „atentatele comise în tot mai multă ţări islamice, îşi propun nu doar să escaladeze conflictul (dintre Orient şi Occident), ci şi să amplifice prăpastia dintre cele două lumi şi culturi”.

Parte din comentarorii germani critică solicitarea ministrului federal de interne de a se proceda la o înăsprire a legilor securităţii. Ziarele germane mai abordează grevele care au paralizat parte din circulaţia feroviară în Republica Federală, precum şi summitul americano-rus de la Kennebunkport.

Sueddeutsche Zeitung din Muenchen afirmă că politica externă a administraţiei Bush ar fi „diletantă”, întrucît SUA ar fi subapreciat virulenţa şi anvergura încăpăţînării, cu care Rusia respinge scutul american antirachetă. Date fiind disensiunile dintre cele două ţări, întîlnirea dintre preşedinţii Bush şi Putin, tipică pentru diplomaţia marilor puteri, ar constitui, potrivit ziarului german de stînga, „un recurs la ultima soluţie posibilă, contactul persoanal dintre lideri, menit să destindă atmosfera şi să faciliteze înţelegerea mutuală a lipsei de înţelegere mutuale”.

Nici Rheinische Post din Duesseldorf nu crede că America şi Rusia vor izbuti să-şi aplaneze divergenţele cu privire la scut, la statutul provinciei Kosovo, la politica irakiană sau cecenă. „Ar constitui însă un mare progres dacă diferenţele n-ar spori într-atît încît să se invoce spectrul războiului rece”.

Neue Osnabruecker Zeitung subliniază că, din pricina Irakului, „poziţia lui Bush a slăbit considerabil, în vreme ce a lui Putin s-a întărit”, graţie bogăţiei în resurse energetice a Rusiei. „Dată fiind duritatea cu care Putin urmăreşte promovarea intereselor ruseşti devine extrem de dificilă încheierea vreunui acord. Toate acestea ar trebui să-i alarmeze pe europeni, întrucît le demonstrează propria slăbiciune şi insignifianţă”. Europenii, mai scrie ziarul „se văd condamnaţi să asiste pasiv la evoluţii care îi interesează direct”.