Asaltul stângii

„Asaltul stângii asupra unui bastion al dreptei” s-a soldat în Salvador cu înfrângerea celei din urmă. Pentru prima dată trece la putere în această un lider marxist, un eveniment de dimensiuni istorice, prevăzut ca atare de cotidianul Die Welt, care semnalează că, odată cu victoria lui Mauricio Funes o nouă ţară latino-americană se pregăteşte să treacă de la un regim conservator la unul de stânga.

În fapt, toate statele central-americane sunt conduse în prezent de guverne socialiste ori social-democrate. Dar, potrivit observatorilor, Funes, care, după cum notează Die Welt, „s-a comparat pe sine cu Obama”, a promis să nu-şi conducă ţara spre comunismul de tip cubanez ori socialismul venezuelean al lui Hugo Chavez. Noul lider a mai făgăduit să păstreze bunele relaţii ale Salvadorului cu SUA şi să se orienteze spre Brazilia.

E clar însă că şi Funes se va lovi de obstacole apreciabile , devreme ce recesiunea nu afectează Salvadorul mai puţin grav decât alte ţări ale lumii. Între altele şi pentru că bugetul micului stat latino-american depinde în largă măsură de fondurile expediate în ţară de muncitorii emigraţi în SUA. Or, în America şomajul creşte.

Iar la Washington, cotidianul Wall Street Journal semnalează că sub noua administraţie Obama se încearcă relansarea în forţă a mişcării sindicale americane.

În schimb, la cele vechi, în ciuda promisiunii contrare a lui Obama, dă semne să rămână SUA în chestiunea lagărului pentru terorişti islamici de la Guantanamo. În acest domeniu, scrie azi cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung „Obama a pronit-o pe urmele lui Bush”. Fiindcă „şi noul preşedinte îşi asumă dreptul de reţine pe timp nelimitat persoane la Guantanamo”, după cum reiese dintr-o luare de poziţie guvernamentală avansată unui Curţi de Justiţie din Washington.

Iar aceasta, deşi pe viitor „va dispărea din uzul oficial termenul de combatant inamic”.

În acest context ministrul american al justiţiei n-a făcut decât să modifice justificarea privilegiului prezidenţial de a dispune reţinerea pe timp neîngrădit a unor persoane suspectate de terorism. Justificarea acestui drept, scrie ziarul din Zuerich „e dedusă de noua administraţie dintr-o lege adoptată după atentatele de la 11 septembrie, precum şi din dreptul umanitar internaţional şi convenţiile de la Geneva”.

Acelaşi ziar consemnează iritarea „previzibilă” pe care această decizie a administraţiei Obama a provocat-o în rândul multor „organizaţii pentru apărarea drepturilor omului”, dar şi faptul că „alţii au cotat-o” drept un „progres”, devreme ce „preşedintele nu-şi mai invocă drepturile executive, ci o lege adoptată de Congres”.

În răstimp, o serie de editorialişti abordează criza politică şi instabilitatea cronică din Pakistan, hotărârile financiare ale grupului G-20, precum şi problemele pe care le ridică recesiunea.

Ziarele elveţiene şi austriece regretă în genere concesiile ţărilor lor pe tărâmul abandonării principiului, odinioară sacrosanct, al păstrării secretului bancar.

De cealaltă parte baricadei, comentatorii germani şi francezi salută viitoarea lui divulgare, de către autorităţile paradisurilor fiscale, ca un pas important pe calea combaterii evaziunilor. Ziarul conservator Le Figaro, care apare la Paris, relevă că „una din provocările majore ale viitorului este reglementarea şi controlarea mai strictă a activităţilor bancare”.

În timp ce grupul G-20 se pregăteşte să pună ordine în sectorul financiar global, haosul a cuprins iată Pakistanul, o putere nucleară, în care, după cum relevă Corriere della Sera din Milano, preşedintele Zardari se vede tot mai izolat şi suspus unei crescânde presiuni din partea liderului opoziţiei, Nawaz Sharif, care, „vădit, vrea cu orice preţ să revină la putere”.

Iar „instabilitatea din această ţară”, notează cotidianul suedez Dagens Nyheter a devenit „o problemă esenţială pentru SUA”, date fiind arsenalul nuclear al Islamabadului şi rolul central pe care-l joacă Pakistanul în conflictul cu terorismul islamist şi talibanii din Afganistan.