1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Arză-i-ar focul

Particularităţile vieţii politice şi religioase dâmboviţene continuă să işte ecouri şi în occident. Critici dintre cele mai aspre continuă să recolteze guvernul Ponta.

Casa Poporului şi şantierul Catedralei Mântuirii Neamului

Casa Poporului şi şantierul Catedralei Mântuirii Neamului

Comisie, care începe să se substituie opoziţiei româneşti, în timp ce, potrivit revistei Der Spiegel, „lupta pentru putere de la Bucureşti continuă”, iar preşedintele Traian Băsescu refuză să semneze legea îngreunând urmărirea penală a parlamentarilor. Citim în continuare: „Preşedintele critică slăbirea, de către noua lege, a Agenţiei Naţionale de Integritate, care verifică averile parlamentarilor”. Mai aflăm din acelaşi prestigios săptămânal german că „Uniunea Europeană consideră ANI un instrument deosebit de preţios” în lupta împotriva politicienilor corupţi.

Concomitent, ziarul economic german Handelsblatt reia pe larg disputa generată de incinerarea lui Sergiu Nicolaescu în răspăr faţă de recomandările BOR.

Ziarul nu se mulţumeşte să menţioneze blestemele abătute asupra nevinovatei Dana Nicolaescu, văduva „căreia o mulţime furioasă de încălcarea preceptelor Bisericii i-a urat să ardă în iad”. Handelsblatt se foloseşte de funeraliile neortodoxe ale fostului protejat al regimului Ceauşescu spre a radiografia şi alte concepţii locale nu tocmai conforme uzanţelor occidentale.

Ziarul critică în context cheltuielile exorbitante implicate, pe fondul sărăciei generale, de construcţia Catedralei Mântuirii Neamului Românesc, precum şi "absenţa protestelor faţă de edificarea a patru mii de noi biserici în timp ce, din lipsă de bani, s-au închis numeroase şcoli".

Ar exista, afirmă acelaşi comentator apusean, „multe indicii potrivit cărora atracţia credinţei ar fi consecinţa frustrării generale iscate de propria clasă politică şi de Uniunea Europeană. Clasa politică românească trece drept coruptă. Iar UE s-a distins în primul rând în calitate de controlor şi prin lansarea de avertismente, dar de binefacerile ei poporul n-a prea profitat, devreme ce, din cauza corupţiei şi proastei gestiuni nu s-au putut absorbi decât 10 la sută din fondurile europene”.

Nu e deloc limpede dacă ataşamentul faţă de credinţă al românului de rând se datorează unor conjuncturi contemporane, după cum reiese din ziarul german.

Că, în schimb, pentru greu încercata democraţia românească, aflată pe cale de a deveni "originală", Uniunea Europeană a devenit totuşi un soi de vestă de salvare pe timp de naufragiu începe să le fie tot mai clar atât multor români, cât şi unor observatori occidentali.

Instructivă, în context, e lectura unui editorial apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung. Intitulat „Frâna UE”, comentariul scoate în evidenţă, între altele, „multiplele măsuri luate de Ponta spre a salva reţeaua politică (mafiotă) care-l susţine, ridicând-o deasupra legii şi dreptăţii”.

E probabil ca eforturile depuse în acest sens de premier să fi fost, potrivit ziarului, de mult încununate de succes „dacă nu l-ar fi frânat revendicările UE, cerându-i să respecte independenţa justiţiei şi regulile jocului”.

Comisia, mai aflăm din ziar, se bucură deopotrivă "de mai multă putere şi de mai mult prestigiu decât adversarii români ai lui Ponta". Ca atare, verdictele ei, „condamnând majoritatea parlamentară şi guvernul pentru încălcarea legilor şi favorizarea corupţiei nu pot fi pur şi simplu ignorate, aşa cum se ignoră sentinţele unor tribunale autohtone, care nu convin”.

În fine, editorialistul explică şi irascibilitatea ieşită din comun a reacţiilor la criticile din raportul Comisiei Europene. „Afacerea cu puterea n-ar fi atât de rentabilă dacă UE ar tăia din fondurile pe care le doresc acoliţii lui Ponta”, scrie, textual., ziarul din Frankfurt.