1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Arta compromisurilor

Dacă politica este şi o artă a compromisurilor cît de mari pot fi compromisurile pe care le poate face un partid spre a rămîne la putere?

default

Una din imaginile simbol ale luptei pentru libertatea presei

Întrebarea vizează atitudinea social-democraţilor germani faţă de partidul stîngii, succesor al fostului partid comunist din fosta RDG .

Cît de mare trebuie să fie disponibilitatea de a face compromisuri spre a evita conflicte violente – este o chestiune care priveşte în mod direct azi relaţia Serbiei cu provincia Kosovo care şi-a declarat unilateral independenţa.

Cît de departe pot merge metodele la care recurge un stat pentru a se feri de evaziuni fiscale?

După alegerile de land din Hessa, unde partidul stîngii şi-a făcut intrarea în parlament, se conturează eventualitatea unei coaliţii roşu-roşu-verde, prezentată strategic de şeful social democraţilor germani Kurt Beck, ceea ce constituie un joc riscant crede ziarul de mare tiraj EXPRESS.

Ar fi însă legitim ca social-democraţii , care poartă o vină pentru ascensiunea partidului stîngii, să reflecteze asupra relaţiei lor viitoare cu această formaţiune succesoare a fostului partid comunist din fosta RDG scrie DIE WELT, relevînd însă şi caracterul deplorabil al unei schimbări a cursului politic de către social –democraţi doar de dragul rămînerii la putere.

Dimpotrivă, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG întrevede în ameninţările liderului social democrat Kurt Beck de a admite o coaliţie roşu-roşu verde singurul mod de a-i atrage pe liberali la guvernare, verzii mulţumindu-se oricum cu rangul al treilea într-o coaliţie.

TAGESSPIEGEL se întreabă pe bună dreptate dacă mai există un dram de morală în acest calcul politic aservit păstrării puterii cu orice preţ.

Preţul plătit de locuitorii provinciei Kosovo pentru a-şi cîştiga independenţa este scump iar marşul spre libertate a durat 500 de ani sub domnie otomană şi vreo 20 sub brutala hegemonie sîrbă se poate citi azi în paginile cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Autorul articolului Agron Bajrami, redactorul şef al celui mai mare ziar kosovar care apare la Priştina, atrage atenţia asupra unei noi lupte care începe după proclamarea independenţei: lupta pentru un nou Kosovo care, nu numai geografic ci şi politic , social şi cultural să devină cu adevărat un stat european independent. Că această luptă a început deja o demonstrează reacţiile violente ale manifestanţilor sîrbi la Belgrad, previzibile în optica cotidianului TAGES ANZEIGER nu însă şi scuzabile.

În pofida regretabilei violenţe a demonstraţiilor din Belgrad cert este că sîrbii nu vor mai purta război împotriva provinciei care şi-a declarat independenţa scrie OUEST FRANCE. Intre timp precizează cotidianul citat preşedintele Boris Tadici şi-a dat seama că doar o cooperare a Serbiei cu comunitatea internaţională care preia răspunderea pentru viitorul Kosovo, oferă Belgradului şansa de a lupta şi pentru drepturile minorităţii sîrbe.

Cu toate acestea , tocmai caracterul incendiar al demonstraţiilor dezvăluie gradul major de dificultate al misiunii Uniunii Europene în această regiune atrage atenţia DAGENS NYETHER.

In sfîrşit referinduş-se la dreptul unui stat de a lupta împotirva evaziunilor fiscale, FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG îl consideră legitim cîtă vreme lupta este purtată în limitele statului de drept. Bănuiala că şi băncile au facilitat unele evaziuni fiscale suscită o legitimă îngrijorare căreia cotidianul DIE WELT îi dă expresie într-un comentariu care pledează pentru transparenţă.

Transparenţă revendică şi cotidianul britanic THE TIMES după dezvăluirea unor zboruri secrete CIA cu prizonieri la bord deasupra teritoriului Marii Britanii. Cotidianul citat solicită clarificări din partea Washingtonului.

După doborîrea unui satelit american de spionaj de către specialiştii Pentagonului , DIE PRESSE îşi exprimă teama faţă de un posibil război al stelelor, în viitor.

Deocamdată America se află în plină campanie electorală iar războiul se poartă între republicani şi democraţi. După ce John Mc Cain a fost ţinta unor învinuiri personale şi biografia lui Barak Obama va fi mai atent luată sub lupă crede DER STANDARD temîndu-se ca tînărul candidat de culoare la preşedinţia Americii să nu facă faţă cu aceeaşi suveranitate atacurilor republicane ca Hillary Clinton, care de 16 ani încoace s-a obişnuit să le contracareze. Obama recurge mai degrabă la promisiuni miraculoase decît la prezentarea unor programe concrete constată DNEWNIK de la Sofia, relevînd că în materie de politică externă candidatul democrat a călcat deja în străchini revendicînd o retragere rapidă din Irak fără a putea oferi un răspuns la întrebarea ce se va întîmpla după aceea cu statul ale cărui structuri sunt departe de a fi consolidate.