1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Armonie şi consens politic

În pline negocieri pentru formarea unei coaliţii, partidele germane par a se înţelege mai bine ca niciodată. Deloc surprinzător, într-o ţară în care multor oameni le displace lupta pentru putere.

Pe scena politică germană au loc în continuare negocieri privind formarea unei coaliţii de guvernare. În context, devine din ce în ce mai evident faptul că Uniunea CDU/CSU se apropie de un compromis cu social-democraţii.

În pofida unei a doua runde de negocieri între cele două mari formaţiuni politice, nesoldată cu rezultate clare, au loc în continuare "discuţii intense" în vederea ajungerii la un compromis politic. "Partidele s-au apropiat, au dezvoltat un simţ special pentru a interpreta gesturile celeilalte părţi", a declarat secretarul general al CDU, Hermann Gröhe.

"Simţul" la care face referire creştin-democratul intervine la scurt timp după încheierea campaniei electorale, respectiv a alegerilor, în timpul cărora cele două formaţiuni au fost adversare ferme. La negocierile privind formarea alianţei au participat chiar şi reprezentanţi ai Partidului Verzilor, priviţi, până nu demult, ca inamici de toţi politicienii din Uniune. Cooptarea ecologiştilor la guvernare a eşuat, însă cei prezenţi la negocieri au fost extrem de surprinşi să constate maleabilitatea acestora.

Din acest punct de vedere, Germania pare a fi, deci, o excepţie, într-o Europă care stă cu sufletul la gură după fiecare scrutin parlamentar desfăşurat în Italia sau Grecia, unde formarea unui guvern este extrem de dificilă.

În schimb, în Germania se negociază. Se fac "explorări" politice în linişte şi pace. Unii analişti politici din Republica Federală sunt aproape convinşi că actualele flirturi politice se vor solda cu apariţia unei mari coaliţii, o alianţa formată din CDU/CSU şi SPD, bazată pe o înlegere care ţine cont de priorităţile fiecărei părţi implicate.

Părerile divergente sunt greu de identificat. Reforma energetică este dorită, în principiu, de mai toate partidele. CSU doreşte păstrarea anumitor indemnizaţii şi taxarea camioanelor înmatriculate în străinătate, care tranzitează Germania. SPD susţine ideea salariului minim, pentru a îndulci rezultatul negocierilor în faţa membrilor de partid. Se pare, deci, că nu vor avea loc mari bătălii. În schimb, negociatorii partidelor se ocupă de detalii.

Identitate naţională

Publicistul şi psihologul Stephan Grünewald, de la Institutul de Cercetare Rheingold din Köln, este de părere că mentalitatea germană este foarte diferită de cea a altor popoare. Prin urmare, consideră Grünewald, "nouă, germanilor, ne lipseşte o identitate naţională clară, iar acest lucru ne nelinişteşte. Noi tânjim după stabilitate şi lucruri care pot fi prevăzute".

Nu este, deci, o întâmplare că politicienii germani preferă vorba dulce în locul certurilor dure. Ei ştiu foarte bine că mentalitatea bunei înţelegeri este preferată de majoritatea germanilor.

De altfel, încă dinaintea alegerilor, un sondaj realizat în Germania releva dorinţa majorităţii germanilor de formare a unei mari coaliţii. În opinia lui Grünewald, acest lucru reflectă teama de viitor a germanilor, motiv pentru care "speră ca actuala stare a lucrurilor, aşa cum este ea, să fie conservată cât se poate de mult". Acesta este exact mesajul pe care-l transmite formarea unei eventuale mari coaliţii, sub bagheta Angelei Merkel, mai spune publicistul.

În Germania, adepţii confruntării sunt taxaţi pe de-o parte de presă, care face din ţânţar armăsar, invocând apariţia unor "crize" sau "prăbuşirea partidului" iar pe de alta de alegători, care nu agreează deloc luptele de partid.

Acest lucru generează stabilitate politică şi mai multă eficienţă administrativă decât în alte ţări. O astfel de mentalitate poate în schimb să fie un dezavantaj într-o democraţie, este de părere istoricul Edgar Wolfrum Sorgen. "În democraţie, consensul şi compromisul trebuie să apară la final, nu la început".

"O ceartă productivă face parte din democraţie, hrănind-o", spune istoricul german.