1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Armele atomice: mai puţine, dar mai distructive

Puterile nucleare investesc în prezent fonduri însemnate pentru modernizarea armelor atomice pe care le deţin.

Numărul focoaselor nucleare este în scădere, dar lumea lipsită de arme atomice, schiţată de preşedintele SUA, Barack Obama, în debutul primului său mandat, se lasă aşteptată. Acesta este rezultatul raportului pe 2015, întocmit de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), în care sunt cuprinse detaliat şi investiţiile pentru modernizarea arsenalelor. Pentru DW, şeful echipei de cercetători ai SIPRI, Shannon Kile, a subliniat: "În fapt constatăm că arsenalele atomice se reduc numeric dar sunt modernizate".

La debutul anului în curs, potrivit SIPRI, existau 15.850 de arme atomice, estimativ, deţinute de următoarele nouă puteri nucleare: SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord. În 2014, acelaşi institut estima că existau cu 500 de arme atomice mai mult.

Reducerea numărului armelor din această categorie se datorează celor două principale puteri atomice Rusia şi SUA. Cele două ţări au scos din uz arme învechite şi şi-au redus considerabil arsenalele după încheierea Războiului Rece. Concomitent însă, fostele superputeri derulează programe costisitoare de investiţii pentru a-şi moderniza purtătoarele şi focoasele.

Începutul unei noi curse a înarmării?

China, o ţară tot mai puternică şi din punct de vedere militar, investeşte şi ea masiv în modernizarea arsenalului atomic propriu. Potrivit SIPRI, numărul armelor atomice chinezeşti a crescut în ultimul an de la 250 la 260.

Cercetătorul Kile este însă şi mai îngrijorat de evoluţiile din sudul Asiei, unde India şi Pakistan îşi extind masiv arsenalele nucleare. Cele două ţări rivale, care nu sunt semnatare ale Tratatului de neproliferare a armamentului nuclear, şi-au ameliorat considerabil capacităţile de îmbogăţire a substanţelor radioactive, aşa încât "în următorii 10-15 ani, arsenalele lor ar putea deveni de două sau chiar de trei ori mai mari". Această perspectivă poate genera o nouă cursă a înarmării în regiune. În plus, creşte riscul ca aceste arme să fie folosite în cursul unor conflicte militare din Asia.

Rusia şi occidentul

Exsperţii SIPRI sunt de asemenea preocupaţi de posibilele urmări ale crizei din Ucraina. Anexarea, de către Rusia, a Crimeei în martie 2014, şi conflictul izbucnit ulterior între separatiştii pro-ruşi şi guvernul de la Kiev, au produs o înrăutăţire, fără precedent de la încetarea răzbiului rece, a relaţiilor dintre Moscova şi occident.

La începutul acestui an, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că ar fi fost pregătit, la nevoie, să folosească arme atomice pentru a anexa Crimeea, ceea ce a stârnit îngrijorare în rândul ţărilor NATO. În plus, Rusia şi SUA s-au tot acuzat reciproc în ultimii ani că nu respectă acordurile de control vizând armamentul pe care le-au semnat.

Potrivit SIPRI, Rusia şi-a diminuat arsenalul de focoase nucleare de la începutul anului 2014 şi până în prezent, de la 8.000 la 7.500. În acelaşi interval de timp, arsenalul SUA s-a micşorat de la 7.300 la 7.260 de focoase.