1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Arme pentru pace?

Moscova urmăreşte de câţiva ani interese proprii în Orientul Milociu. În acest context, vizita ministrului israelian al Apărării, Ehud Barak, în Rusia (06.09.2010) a fost consacrată în principal cooperării militare.

default

Premierul Rusiei, Vladimir Putin, şi ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, în staţiunea Soci de pe litoralul Mării Negre (06.09.2010)

Ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, s-a deplasat luni (06.09.2010) în Rusia, înşiruindu-se în rândul altor oficialităţi din Orientul Mijlociu care au fost recent oaspeţii Kremlinului. Înaintea lui au fost primiţi la Moscova rând pe rând lideri sirieni, iranieni, palestinieni, printre care şi reprezentanţi ai organizaţiei extremiste Hamas, având cu toţii priorităţi axate mai puţin pe procesul de pace din regiune cât pe tranzacţii de armament.

Barak se străduieşte în prezent să intensifice eforturile statului evreu de a împiedica două tranzacţii de armament rusesc, prima către Iran, anume de rachete sol-aer S-300, şi cea de-a doua către Siria, care vrea rachete de croazieră supersonice de tip P-800 Yakhont. În ambele cazuri, Moscova a dat asigurări că ar fi vorba de arme defensive care nu ar reprezenta un pericol la adresa Israelului şi nici nu ar contraveni vreunei sancţiuni internaţionale ca de pildă celor aplicate împotriva Iranului. Kremlinul a precizat că aceste tranzacţii de armament au fost încheiate mai demult.

Moscova se străduieşte să-şi cultive o imagine favorabilă în Orientul Mijlociu, eforturile sale concentrându-se astfel şi asupra relaţiilor cu statul evreu. Şi aceasta, nu doar din cauza celor aproximativ un milion de evrei de etnie rusă, care trăiesc în Israel, ci, mai degrabă, pentru a influenţa şi îngrădi activităţile statului evreu în anumite regiuni sensibile din propria sferă de influenţă, precum Georgia. Până nu demult, Israelul şi Georgia au avut o cooperare militară strânsă, statul caucazian cumpărând între altele drone de fabricaţie israeliană. Ierusalimul a încetat livrarea de armament în Georgia în urma recentului conflict armat dintre Moscova şi Tbilisi. În prezent, Kremlinul intenţionează să cumpere el însuşi avioanele fără pilot de fabricaţie israeliană..

Probabil că încheierea unor contracte corespunzătoare nu va putea însă influenţa prea mult atitudinea statului evreu faţă de exporturile Rusiei de armament către Siria şi Iran, deoarece, după cum a declarat Ehud Barak, rachetele supersonice de croazieră şi-ar putea croi drum spre Liban şi încăpea pe mâna organizaţiei extremiste Hezbollah. Concomitent, perfecţionarea scutului anti-rachetă al Iranului ar îngreuna sensibil un eventual atac israelian împotriva centralelor nucleare ale Teheranului.

Moscova se străduieşte să preîntâmpine un posibil conflict armat în Iran, unde poate obţine, în situaţie de pace, profituri substanţiale prin construcţia de reactoare nucleare. Kremlinul a dat asigurări privind prezumtivele scopuri paşnice ale proiectelor sale în regiune. Mai mult, Rusia militează alături de Siria în favoarea unui „Orient Mijlociu fără arme nucleare”, în speţă pentru dezarmarea nucleară a Israelului, singurul stat din zonă care dispune în prezent de arme atomice.

Autor: Peter Philipp/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Petre M. Iancu