1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Armata rusă blocată la frontiera UE

Președintele ucrainean a promulgat legile ce denunță acordurile dintre Ucraina și Federația Rusă privind tranzitarea teritoriului ucrainean de către trupele militare ruse, care se află în regiunea transnistreană

Decizia vine după ce legea a trecut, la finele lunii mai, de Rada Supremă a Ucrainei, iar hotărârea pune presiune și mai mare pe rezolvarea conflictului transnistrean. Reacția Rusiei a fost dură, iar autoritățile de la Chișinău tac și până astăzi. Pe de o parte, regimul de la Moscova intră din nou în criză, iar pe de altă parte acesta are un motiv în plus de a-și păstra trupele în Moldova, motivând că nu există posibilități logistice de a face evacuarea soldaților și armamentului din zonă.

Un nou război în regiune

Moscova a reacționat nervos la decizia Ucrainei. Oficialitățile ruse au început din nou o propagandă dură, prin intermediul mass-media, și amenință Republica Moldova cu un nou război. Vicepremierul rus, Dimitri Rogozin, a declarat că autorităţile ucrainene „şi-au trădat proprii cetăţeni care trăiesc în Transnistria” şi că astfel au „tăiat posibilitatea repatrierii” patrimoniului militar rus de pe teritoriul regiunii transnistrene. „Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse era pregătit pentru o astfel de evoluţie şi a luat în calcul în avans modalităţi de ieşire din această situaţie. De asemenea, alimentele pentru armată vor fi achiziţionate la faţa locului”, a mai adăugat el.

Totodată, ziarul rusc de limbă engleză „Moscow Times” a publicat un articol cu titlul interogativ „Va forța criza transnistreană intrarea Rusiei în război?”. Autorul este Vladimir Frolov, președintele Grupului LEFF, care scrie următoarele: „Occidentul ar trebui să ajute la dezamorsarea situației potențial explozive legate de accesul armatei ruse în auto-proclamata republică transnistreană, care se profilează ca un nou focar periculos în relația ruso-ucraineană”.

Republik Moldau

Petru Bogatu

Chișinăul, însă, rămâne preocupat de luptele politice interne și de campania electorală din 14 iunie. Totuși, Rusia, ca un urs rănit, poate replica prin acțiuni militare concrete și poate deschide un nou focar militar în regiune. Analistul politic de la Chișinău, Petru Bogatu, consideră acțiunile Ucrainei corecte și crede că, astfel, țara vecină pune presiune și mai mare pe Rusia, pe care o silește să-și retragă armata.

„Nu înțeleg cum Rusia mai poate să-și țină aici trupele. În condiții de izolare? Practic, de blocadă? Ucraina nu ne face un rău. Dimpotrivă. Ne face un serviciu neașteptat. În noile împrejurări, Moscova nu are cum să asigure funcționalitatea bazei sale militare din stânga Nistrului. Aprovizionarea ei pe cale aeriană este exclusă, deoarece acest lucru nu-l permite nici Ucraina, nici Rpublica Moldova. Chişinăul consideră şi el prezenţa militară rusă în Transnistria drept abuzivă şi cere de ani buni evacuarea bazei ruse. Şi pe urmă, Ucraina n-are nimic împotrivă ca trupele ruse să se cărăbănească din Transnistria, pentru că, repet, dislocarea lor în zonă constituie un pericol uriaș pentru Kiev, care riscă să fie lovit mișelește din spate. Relațiile dintre Ucraina şi Rusia se restrâng rapid şi în curând vor ajunge în punctul zero”, a declarat în exclusivitate pentru DW analistul.

Pe apă, aer sau uscat

Potrivit părții ruse, pe teritoriul Transnistriei Moscova are dislocat un contingent de forţe de menţinere a păcii (un batalion de aproximativ 412 de persoane) şi unitatea militară N13962 (sau GOTR) compusă din două batalioane de circa 1.000 de militari. Cu toate acestea, nici autoritățile de la Chișinău, dar nici cele internaționale nu știu exact numărul soldaților aflați în regiune. Totodată, un pericol deosebit îl prezintă și depozitul de muniții de la Cobasna. În eventualitatea escaladării unui nou conflict, acesta ar putea servi drept o sursă de înarmare pentru separatiștii din regiune.

În situația creată, Rusia are câteva șanse de a-și aproviziona în continuare armata. Unul dintre acestea ar fi pe calea aerului și, anume, prin aeroportul internațional din Chișinău sau prin cel din satul Mărculești. Republica Moldova are deja o înțelegere cu Moscova care poate folosi acest punct pentru a-și asigura trupele de menținere a păcii cu provizii și alimente, dar și pentru transportarea trupelor. Un alt punct ar fi portul internațional de pe Dunăre de la Giurgiulești. Acesta ar putea fi și un loc pe unde ar fi putea fi evacuate și munițiile. O a treia cale ar fi pe uscat, valabilă numai în cazul în care Rusia va decide să își respecte obligațiunile și să-și scoată toate trupele din Republica Moldova.

Toate aceste scenarii sunt doar ipotetice, deoarece regimul de la Moscova intenţionează să își mențină armata chiar în nemijlocita apropiere a frontierei cu Uniunea Europeană. Expertul Institutului de Politici și Reforme Europene din Chișinău, Iulian Groza, consideră că acum este un moment prielnic ca Republica Moldova să solicite din nou să fie scoase toate forțele armate din regiunea transnistreană.

Republik Moldau

Iulian Groza

„Cred că prezența trupelor rusești este o sursă de insecuritate pentru Republica Moldova, Ucraina și toată regiunea din sud-estul Europei. Acum, cred că Moscova trebuie să își respecte angajamentele de la Istanbul și să își retragă trupele și munițiile din regiunea transnistreană. Și nicidecum nu ar trebui să vedem o întărire sau o modernizare a forțelor armate din această regiune. Subiectul retragerii forțelor armate din regiune a mai fost pus în discuție în cadrul negocierilor în formatul 5+2. Din păcate, la insistența părții ruse evoluții pe acest subiect nu au avut loc și procesul de negocieri a fost stopat. Astfel, în situația unei lipse de dialog noi trebuie să continuăm să solicităm ca tehnica și munițiile să fie scoase din regiune. Dacă Rusia își va confirma dorința de a-și scoate forțele armate, eu sunt sigur că și Ucraina și Republica Moldova, susținute de OSCE, SUA și UE vor asigura un coridor de evacuare. Acum, însă noi vedem că Rusia continuă să își renoveze tehnica militară de acolo”, a comentat în exclusivitate pentru DW, Iulian Groza.

O bombă atomică la frontiera UE

După prăbușirea lagărului comunist din Europa, amata sovietică și-a evacuat armamentul din fostele republici socialiste cum ar fi Germania de Est sau Cehoslovacia. O parte din aceste muniții au ajuns și în Republica Moldova, unde a fost dislocată armata a 14-a. Din 1990 și până astăzi acest armament se află în satul Cobasna din regiunea transnistreană, iar autoritățile de la Chișinău nu știu care e starea reală a acestuia. În anii 2000, Federația Rusă a început să evacueze armamentul greu din Transnistria, dar procesul a fost stopat după ce președintele Moldovei, Vladimir Voronin, a refuzat să semneze "Memorandumul Kozak" de federalizare a Republicii. Din acel moment, Moscova a oprit accesul autorităților de la Chișinău la depozit, iar acesta poate servi în orice moment o sursă de înarmare pentru începerea unui nou conflict armat în regiune.

O altă problemă o constituie și vechimea munițiilor sovietice. Vitalie Marinuță, ex-ministrul Apărării al Republicii Moldova, crede că bombele de la Cobasna pot exploda în orice moment, iar în cazul unei deflagrații puterea exploziei poate echivala cu 100 de bombe atomice aruncate asupra orașului Hiroshima, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Partea proastă e că Rusia nu permite accesul specialiștilor străini, care ar putea dezamorsa unele muniții.

„Depozitele Cobasna sunt un mister pentru majoritatea lumii civilizate. Conform documentelor pe care le avem, există în jur de 20.000 de tone de muniție: pentru artilerie, infanterie, echipamente militare, arme de calibru mic și muniții de artilerie. Care sunt condițiile de depozitare acolo? Noi nu știm. Sunt acestea păzite bine? La fel nu cunoaștem. Dar, noi știm că Transnistria produce unele tipuri de armament până în prezent. Cu ce scop se produc acestea și cât e de legală producerea lor, de asemenea rămâne un mister. La ora actuală, ar fi minunat dacă organizațiile internaționale vor elabora un mecanism de monitorizare și de verificare a depozitelor din Cobasna. Acestea pot fi oricând o sursă de risc pentru noi, dar, de asemenea, și o sursă pentru înarmarea „omuleților verzi” și altor formațiuni. Nu trebuie să uităm faptul că Transnistria are unități militare și de poliție speciale proprii, care ar putea fi folosite în acțiuni militare concrete”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, Vitalie Marinuță.

E greu să dăm o prognoză exactă a situației din regiune pentru că acțiunile Rusiei sunt deseori imprevizibile. Cert este că Ucraina își securizează tot mai intens frontiera cu regiunea transnistreană și că pregătește noi acțiuni militare în regiune. Autoritățile de la Chișinău nu au luat încă o decizie fermă și contează pe sprijinul occidentului în discuțiile cu Moscova.