1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Armata americană este pusă la grea încercare în Irak şi Afganistan

Violenţele s-au redus în Irak. Toturşi, SUA nu doresc să pună în pericol evoluţia printr-o retragere pripită. Atacurile tot mai robuste ale talibanilor impun însă sporirea efectivelor americane în Afganistan.

default

Duminica trecută, nouă militari americani au fost ucişi în cursul unui „atac minuţios pregătit”, potrivit unor surse ISAF, asupra unui avanpost aflat în apropierea graniţei afgano-pakistaneze. Evenimentul evidenţiază forţa din ce în ce mai mare a talibanilor afgani. De aceea, administraţia americană intenţionează să transfere mai mulţi militari în Afganistan, concomitent cu reducerea contingentului aflat în Irak, o ţară în care actele de violenţă s-au redus în ultimul timp considerabil.

Evoluţiile din zonă sunt analizate cu mare atenţie la Washington. Michael O'Hanlon, expert în probleme irakiene din cadrul Institutului de Studii Strategice Brookings, s-a întors recent de la Bagdad şi consideră că progresele obţinute sunt notabile: „ De când trupele noastre au primit întăriri, violenţele îndreptate împotriva civililor s-au diminuat cu aproape 80 la sută”, afirmă el.

De aceea, şi aprinsa dezbatere privind o rapidă retragere a militarilor americani din Irak s-a mai calmat la Washington. Locul ei este însă luat de veştile proaste din Afganistan, unde atacurile viguroase ale talibanilor provoacă armatei americane pierderi din ce în ce mai grele. „Trebuie să facem acolo mai mult”, a spus preşedintele Bush, iar secretarul apărării, Robert gates l-a completat: „ Avem nevoie de mai mulţi militari în Afganistan”.

Contingentul din Afganistan nu poate primi însă întăriri decât în dauna misiunii din Irak. Această perspectivă nu-l înspăimântă însă pe şeful Pentagonului. El a subliniat: „Avem de-a face cu un proces aflat în deplină desfăşurare. Dacă forţele irakiene de securitate devin mai capabile şi mai puternice, atunci noi vom putea să ne reducem efectivele.”

Premiza unei atari evoluţii este continuarea fragilei tendinţe spre bine din Irak. În această privinţă, comandanţii americani afişează un optimism moderat, singurul motiv de îngrijorare, exprimat deocamdată numai în culise, fiind sporirea încrederii în forţele proprii ce se manifestă în rândul militarilor irakieni. Kenneth Pollack, un alt expert în probleme irakiene din cadrul Brookings Institution, împărtăşeşte aceste temeri la întoarcerea din statul de la Golful Persic.

„ Acum există forţe de securitate irakiene însemnate ca număr, mult mai capabile să acţioneze independent şi care sunt conştiente de forţa lor. Toate celelate instituţii guvernamentale din Irak sunt slabe. În alte locuri din Orientul Mijlociu, acestea ar fi condiţii ideale pentru o lovitură de stat militară”, a avertizat Pollack.

Dilema cu care se confruntă administraţia americană este următoarea: ce riscuri îşi asumă în Irak dacă accelerează retragerea militarilor? O decizie va fi luată în septembrie. Atunci, din Irak vor putea fi retraşi, în funcţie de împrejurări, între 8.000 şi 24.000 de militari. Pentru a-şi asigura capacitatea de ripostă la aşteptata ofensivă a talibanilor din primăvara anului viitor, Pentagonul intenţionează să transfere la graniţa afgano-pakistaneză alţi până la 10.000 de militari.

Totuşi, SUA trebuie să-şi folosească resursele militare cu mare chibzuinţă; şapte ani de război în Afganistan şi cinci ani de război în Irak au împins armata americană la limita suprasolicitării.

Vă mai recomandăm