1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ariel Scharon şi scrisoarea celor 13

Politica premierului Ariel Scharon faţă de palestinieni nu este cruţată de critici intenre şi internaţionale - cu care de altfel şeful guvernului de la Ierusalim este obişnuit şi nici nu le mai prea ia în seamă,chiar atunci cînd ele vin din partea Statelor Unite sau a opoziţiei politice interne. Dar faptul ca dintr-o dată 13 rezervişti ai trupelor israeliene de elită refuză în scris să-şi exercite misiunea în ţinuturile palsetiniene - aceasta este pur şi simplu o palmă dată premierului Scharon şi politicii guvernului său.Scrisoarea celor 13 a stîrnit o într-atît de puternică consternare încît adjunctul ministurlui israelian al apărării, Seev Boim a revendicat pur şi simplu deferirea celor l3 unui tribunal militar sub acuzaţia de indisciplină şi rebeliune. Pînă în prezent în armata israeliană principiul sacrosanct a fost următorul : cei mai buni, înainte. Această deviză era menită pe cîmpul de luptă să-i însufleţească pe militari mai ales în misiunile complicate, conduse de ofiţeri.Or acest principiu pare a funcţiona şi în cazul refuzului celor 13 ofiţeri rezervişti din renumitele trupe de elită israeliene de a-şi mai îndeplini misiunile în teritoriile palestiniene.In scrisoarea adresată premierului Ariel Scharon ei afirmă clar şi răspicat că nu mai sunt dispuşi ca în ţinuturile de ocupaţie să participe în continuare la aplicarea unor măsuri împotriva populaţiei palestiniene, măsuri pe care le consideră inumane şi contravenind principiilor dreptului internaţional.In urmă cu cîteva săptămîni inalţi ofiţeri ai aviaţiei israeliene au declarat că nu vor mai efectua raiduri deasupra teritoriilor palestiniene.Declaraţia actuală a celor 13 ofiţeri de elită pare a fi întrecut măsura, cel puţin în ochii premierului şi ai colaboratorilor lui, ba chiar şi în cei ai unor membri ai opoziţiei.Fiindcă în ambele tabere politice numărul militarilor este extrem de ridicat.Durata prelungită a seriviciului militar obligatoriu precum şi convocările repetate ale rezerviştilor constituie de multă vreme o temă de dezbateri în spaţiul public israelian. Dar conform principiului, cei mai buni înainte, iniţiativa celor 13 înalţi ofiţeri de a refuza efectuarea misiunilor în ţinuturile palestiniene ar putea teoretic deocamdată , face şcoală şi declanşa un refuz în masă al militarilor de a îndeplini misiuni ce contravin convingerilor lor sau principiilor morale şi de drept.Nu puţini se întreabă ce se va întîmpla într- adevăr cînd acest exemplu va fi urmat de facto? Intrebarea etse legitimă nu numai în cazul Israelului ci în cel al oricărei alte armate.Numai că în Israel , unde majoritatea liderilor politici sunt şi militari, deciziile pe care aceştia le iau sunt într-o absolută şi nu relativă cunoştiinţă de cauză a efectelor pe care îndeplinirea misiunilor le pot avea.Aşa încît - existenţa atîtor militari în executivul israelian constituie în cele din urmă şi un dezavantaj: membrii cabinetului Scharon practică politica cu metode militare cerînd din partea cetăţenilor, o supunere oarbă la ordine. Acum cînd cei 13 sunt ţintuiţi la stîlpul infamiei membrilor cabinetului le vine şi mai greu să creadă că această situaţie nu este decît consecinţa logică a propriei lor politici.

  • Data 23.12.2003
  • Autoare/Autor Peter Philipp/Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1lE
  • Data 23.12.2003
  • Autoare/Autor Peter Philipp/Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1lE