1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Arestarea unui producător şi clivajul dintre Orient şi Occident

În vremuri de criză precum cele pe care le traversează civilizaţia occidentală, numărul celor cărora le pasă de libertate descreşte ameninţător.

Reţinerea lui Nakoulla

Reţinerea lui Nakoulla

La fel scade şi numărul celor care doresc să înţeleagă unde trebuie căutate motivele profunde ale vrajbei, diferendelor şi disensiunilor care despart lumea apuseană de o parte a celei islamice. În răstimp, se simt încurajaţi cei care intensifică gâlceava, se bucură de sporirea zavistiei, se arată excitaţi de amplificarea dezbinării şi zâzaniei şi pun libertatea în pericol.

Circulă în prezent intens, în internet, cele mai stupide comentarii nu doar referitoare la divergenţele dintre est şi vest ci şi cu privire la arestarea în Statele Unite a prezumtivului producător al filmului anti-mahomedan intitulat „Inocenţa musulmanilor”. Acest film a reaprins recent flăcările furiei în rândul extremiştilor din lumea islamică.

Se afirmă că Nakoulla Basseley, un creştin copt, de origine egipteană ar fi fost reţinut în America din pricina filmului insultător la adresa lui Mahomed pe care l-ar fi produs şi a cărui difuzare în reţea a stârnit proteste în parte foarte sângeroase în diverse ţări musulmane.

Accese agresive de furie violentă cu zeci de morţi se înregistraseră mai cu seamă în Libia, unde au fost ucişi mai mulţi diplomaţi americani, precum şi în Tunisia, Pakistan şi Yemen.

Motivele reţinerii lui Nakoulla

În fapt, Statele Unite n-au devenit încă o republică bananieră. Nakoulla Basseley e un escroc condamnat la 21 de luni de închisoare pentru înşelăciune. Omul se dedase în 2009 unor fraude bancare şi fusese eliberat condiţionat. Libertatea îi fusese condiţionată între altele de interdicţia de a folosi nume de împrumut şi de a accesa internetul. Iar omul încălcase pare-se aceste condiţionări. Prin urmare, arestarea sa pare a fi cât se poate de legală.

Înainte de a fi reţinut acum, la Los Angeles şi trimis în faţa judecătorului de instrucţie, care a ordonat menţinerea sa în arest fără posibilitatea eliberării pe cauţiune, din pricina pericolului unei evadări, americano-egipteanul fusese interpelat la 15 septembrie. I se dăduse apoi drumul şi dispăruse.

Acestea fiind spuse e clar că reţinerea producătorului prezumtiv al peliculei „Inocenţa musulmanilor” depăşeşte în fapt dimensiunea unui fapt divers din sfera practicilor judiciare americane. În lumea globală asemenea evenimente au ecouri globale şi efecte ceva mai greu de prevăzut decât exploziile automate de mânie generate ori de câte ori în occident îi dă cuiva prin cap să producă o operă critică la adresa religiei islamice.

Mituri şi realităţi

Chestiunea arestării lui Nakoulla ridică o serie de probleme. Chiar dacă se va accepta versiunea procuraturii americane, care-i reproşează opt încălcări ale prevederilor legale şi se admite că reţinerea lui a fost perfect legală, mulţi vor pune în circulaţie mituri mai vechi sau mai noi or vor continua să-şi pună diverse întrebări potenţial explozive.

Bunăoară, în ce măsură arestarea sa ar fi avut loc dacă persoana interpelată n-ar fi trecut drept producătorul unui film islamofob. Nu trebuie uitat, în context, că Pakistanul a pus un preţ de 100.000 de dolari pe capul său. Nu puţini sunt creştinii din lumea islamică supuşi în trecut unor farse judiciare pentru prezumtive delicte de blasfemie, la capătul cărora s-au confruntat cu verdicte draconice, uneori chiar cu pedeapsa capitală.

Valul de proteste violente provocate de extremişti în urma difuzării filmului islamofob pe care l-ar fi produs Nakoulla a reamplificat nu doar năduful multora ci şi presiunile exercitate din lumea islamică în scopul reactivării, în occident, a sancţionării penale a delictului de blasfemie. Or, e previzibil că arestarea americano-egipteanului va fi considerată o cedare a vestului, de pildă de către salafişti. Ceea ce va încuraja perpetuarea acestor presiuni, stimulând pe viitor şi exploziile de mânie neostoită în reacţie la caricaturi, filme, sau alte operă de artă critice la adresa islamului.

Motivele învrăjbirii şi beneficiul respectului mutual

Nerezolvată şi greu de eliminat va continua să fie şi funciara neînţelegere care domină şi perturbă grav relaţiile dintre Apus şi Răsărit. Această incomprehensiune, situată şi la baza litigiului care a provocat atentatele de la 11 septembrie 2001 se datorează în mare măsură unui clivaj istoric. Începând de acum câteva secole, vestul şi-a asumat, graţie protestanţilor britanici, nu doar libertatea religioasă a fiecăruia, ci şi promisiunea ţărilor de a o respecta, în schimbul angajamentului credincioşilor de a nu obliga statul să se supună vreunei doctrine teologice.

Acest aranjament, inexistent în Răsărit, n-a rezolvat defel toate conflictele, dar s-a dovedit extrem de benefic pentru propăşirea comunităţilor occidentale, nu în ultimul rând a celor puternic interconfesionale. Din acest material s-a creat mortarul toleranţei legând cărămizile din care, de jur împrejurul libertăţii individuale şi pe temelia adevărului, dreptăţii şi păcii e durată civilizaţia apuseană.

Iluminismul, separarea religiei de spaţiul public şi de sfera politicii precum şi un acord cum e cel care a pus capăt în Europa războaielor confesionale permiţând emergenţa democraţiilor şi statelor de drept lipsesc cu desăvârşire din universul islamic. În această zonă a globului, în care religia e chestiune publică, predomină sentimentul că guvernele occidentale ar fi responsabile pentru operele indivizilor care-i ultragiază pe musulmani chiar şi numai pentru că nu-i pedepsesc pentru „blasfemie” pe prezumtivii răufăcători.

Iată motivul pentru care, în opinia unora, acest univers nu ar înţelege decât argumente de forţă. Ceea ce nu e riguros exact. Fapt e, că în lumea globalizată, pacea depinde de buna înţelegere a culturilor şi civilizaţiilor. În acest context, Apusul are misiunea de a semnaliza clar că, pentru societăţile deschise, libertatea nu este şi nu poate fi vreodată o valoare negociabilă, dar şi de a învăţa ce anume îi animă pe contestatarii acestor societăţi şi cum pot fi convinşi să accepte principiul respectului mutual.