Arestarea lui Mladici şi presa germană

Pe moment însă, ziarele germane şi occidentale exultă. Satisfacţia este generală, după cum reiese din titlurile mai tuturor cotidianelor, fie ele de dreapta sau de stânga. „O zi istorică pentru justiţie", titrează Süddeutsche Zeitung. Sub o poză înfăţişându-l pe Ratko Mladici alături de ciracii săi în uniformă, în plin război iugoslav, înarmaţi cu automate, aflăm că interpelarea generalului sârb „a generat satisfacţie în întreaga lume".

Întocmai precum ziarul de stânga din München vede lucrurile şi Frankfurter Allgmeine Zeitung. Cotidianul german de dreapta pune lucrurile la punct, scriind că „arestarea lui Mladici nu este, cum afirmă unii politicieni, la Belgrad, un avans plătit de Serbia în vederea aderării la UE", ci „achitarea tardivă a unei datorii sârbeşti" extrem de vechi.

Pe de altă parte emoţiile stârnite de reţinerea generalului sunt mari. Sunt chiar atât de intense, încât nu puţini editorialişti, chiar şi din rândul prudenţilor germani, au abandonat orice rezerve, orice precauţie şi orice noţiune de prezumţie a nevinovăţiei, condamnând-ul pe „măcelarul de la „Srebrenica" încă din titluri. Kölner Stadtanzeiger îl califică din capul locului drept „asasin", şi „strateg al masacrului de la Srebrenica", o crimă în masă ce răsare atroce „din mijlocul celorlalte crime" comise în războiul iugoslav şi se potriveşte mai degrabă, în optica ziarului din Köln, celor petrecute în cel de-al doilea război mondial decât conflictului bosniac.

Dincolo de regretabila încălcare a principiului prezumţiei de nevinovăţie - deosebit de greu de respectat, ce-i drept, în cazul unui individ precum Mladici - ziarul renan pune câteva întrebări esenţiale. De ce oare a dat el ordinul asasinării celor 8.000 de musulmani de la Srebrenica, într-un moment în care finalul conflictului se şi întrevedea, iar planul păcii se şi conturase? Potrivit ziarului, calculul aflat la baza acestei crime a vizat otrăvirea pe termen lung a atmosferei postbelice. Acest calcul, care a ţinut multă vreme, a fost distrus abia de arestarea lui Mladici, context în care ziarul din Köln elogiază capacitatea ministrului de interne al Serbiei, Ivica Dacici, de a se impune în faţa corupţiei din poliţie şi din serviciilor secrete sârbeşti.

Nici taz n-are îndoieli cu privire la vinovăţia fostului şef de stat major al armatei sârbilor bosniaci. După Osama Bin Laden, Mladici e criminalul de război cel mai asiduu căutat, afirmă ziarul berlinez, care-l laudă pe preşedintele Serbiei, Boris Tadici, pentru înlăturarea unui obstacol important pe calea integrării ţării sale în UE. Tagesspiegel ţine să le amintească tuturor cititorilor săi de gravitatea acuzelor, confruntându-l pe Mladici, scriind că e vorba de cele mai grave crime de război comise în Europa după 1945, şi prevăzând că generalul va fi extrădat Tribunalului de la Haga.

În fine, ediţia online a ziarului Berliner Zeitung, care evocă „măcelul" de la Srebrenica şi anunţă că autorul său a fost în fine prins, nu ocoleşte sintagma necesară respectării prezumţiei de nevinovăţie, dar adaugă instantaneu că nu există nici un dubiu raţional în privinţa culpei generalului. In ziar citim: „Prezumtivul criminal de război trece pe drept cuvânt drept măcelarul de la Srebrenica. Neuitate rămân imaginile selecţiei prin care femeile şi copiii luaţi prizonieri de hoarda lui de militari au ajuns în autobuze spre a-şi regăsi libertatea la Tuzla, în timp ce pe bărbaţii şi băieţii musulmani (capturaţi) nu i-a mai văzut nimeni niciodată".

Die Presse din Austria îl califică pe Mladici drept „arhitect al epurărilor etnice" şi consideră reţinerea lui „o victorie pentru sârbi şi pentru reconcilierea în Balcani".

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder