Are sau n-are NATO dreptul?

Liderii grupului neocomunist, Gregor Gysi şi Oskar Lafontaine s-au deplasat personal la Karlsruhe, spre a-şi susţine punctul de vedere. Problema discutată începînd de azi la Karlsruhe e capitală întrucît vizează însăşi esenţa doctrinei de securitate a Germaniei. Curtea Constituţională îşi va adopta probabil sentinţa la începutul verii.

Recent, judecătorii au respins o acţiune judiciară de urgenţă intentată de grupul parlamentar postcomunist, cerînd oprirea imediată a dislocării aparatelor de zbor germane. Avioanele Tornado ar urma să contribuie la efortul ISAF de pacificare a Afganistanului, depistînd poziţiile deţinute de insurgenţii talibani.

Stînga germană şi doi parlamentari ai grupului creştin-social susţin că operaţiunile de recunoaştere ar încălca legea fundamentală. Pentru că, potrivit lui Norman Paech, din grupul parlamentar de stînga, „tratatul NATO a fost modificat în decursul anilor astfel încît nu mai are nimic în comun cu tratatul iniţial. Or, acest lucru ar fi trebuit hotărît de către Bundestag, ceea ce nu s-a întîmplat”.

De pe urma respingerii petiţiei neocomuniste nu se poate deduce modul în care se va pronunţa în cele din urmă Curtea Constituţională. Judecînd pe fond chestiunea, Curtea va fi nevoită să dea răspuns unor chestiuni cheie. Judecătorii din Karlsruhe se vor întreba în ce măsură mai există oare o limitare regională a intervenţiilor de criză ale alianţei nordatlantice?

Apoi a avut oare NATO dreptul de a hotărî, în cursul summitului alianţei derulat la Riga, în noiembrie trecut, să se dezvolte, cu aprobarea cancelarului german Merkel, astfel încît să devină un prestator global de servicii ţinînd de domeniul securităţii? Ori ar fi trebuit să se procedeze în prealabil la aprobarea şi sancţionarea oficială, de către parlamentele naţionale, în speţă de către Bundestag, a prezumtivei modificări a tratatului NATO, prin adoptarea unei legi noi?

Cu enorm interes se va urmări şi maniera în carea Curtea va clarifica problema raporturilor dintre cele două misiuni militare internaţionale din sudul Afganistanului. E vorba de operaţiunea antiteroristă Enduring Freedom, condusă de americani, şi de cea desfăşurată sub egida alianţei nordatlantice şi a forţelor ISAF. Postcomuniştii deplîng ştergerea demarcaţiei dintre cele două misiuni.

Stînga susţine că dislocarea avioanelor de recunoaştere în zonă implică Germania într-un război care ar contraveni dreptului internaţional. In ce-l priveşte, ministrul german al apărării a respins această acuză. Operaţiunile de recunoaştere, a declarat el, „nu constituie intervenţii de luptă.

Pornind de aici e bine şi corect să contribuim la restabilirea securităţii fără de care nu va fi posibil ca Afganistanul să evolueze pozitiv”, a mai declarat Franz-Josef Jung, făcînd aluzie la efortul de reconstrucţie civilă a Afganistanului, care n-a suscitat vreo opoziţie notabilă în Germania.