1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Are România o economie de piaţă funcţională?

Reprezentanţi ai Guvernului, oficiali europeni şi oameni de afaceri din România au dezbătut miercuri în cadrul unui seminar, subiectul economiei de piaţă funcţionale. Oficialii români s-au arătat extrem de satisfăcuţi de starea reformelor, dar oficialii europeni şi observatorii independenţi au manifestat în schimb ceva mai multă reţinere.

Privită cu lupa, situaţia economică a României nu pare să îndeplinească condiţiile cerute de Uniunea Europeană. Raportul Comisiei Europene pe anul trecut, care conţinea formularea aceea ambiguă privind statutul de economie de piaţă funcţională, menţiona în primul rînd nivelul foarte ridicat al arieratelor. Adică simplificînd puţin, al datoriilor din economie. Acelaşi raport menţiona ajutoarele de stat care, la rîndul lor, au distorsionat piaţa liberă. Într-un mediu economic în care subvenţiile, fie sub forma facturilor neachitate, fie sub forma ajutoarelor de stat împiedică concurenţa, nu se poate vorbi de o piaţă funcţională.

Leonard Orban, adjunct al negociatorului şef al României a arăta însă că de la acel raport şi pînă astăzi, nivelul arieratelor a scăzut mult şi de asemenea că ajutoarele de stat au fost strict reglementate conform normelor europene şi că de aici înainte ele nu se vor mai acorda decît potrivit noilor reguli. Aşadar tendinţa este pozitivă. Ajutoarele de stat vor intra în matcă, iar arieratele, deşi foarte mari se află în scădere.

Totuşi arieratele din economia românească se află pe la 40% din PIB. Scăderea de cîteva procente pe care a realizat-o Guvernul este încurajatoare, dar deocamdată extrem de mică. Pericolul arieratelor constă în faptul că ele reprezintă, în ultimă analiză, o formă de supravieţuire a industriilor ineficiente, ceea ce împiedică o creşetere economică sănătoasă.

Onno Simons, adjunct al şefului Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, a arătat că nu există o bază de date care să probeze modul cum scad arieratele şi de aceea consideră că acest capitol rămîne foarte nevralgic. O scădere a arieratelor bazată pe tertipuri, ar fi în opinia sa, mai periculoasă decît o stagnare a situaţiei.

O modalitate clară de reducere a arieratelor este privatizarea, dar şi aici în ciuda succeselor raportate oficial există tot mai multe semne de întrebare. Societatea Tractorul de la Braşov, de exemplu, se privatizează sau nu, e vorba de o negociere reală cu firma Landini sau doar de una de faţadă, menită să înşele statistica? Onno Simons a menţionat şi societăţile Roman de la Braşov şi Aro de la Cîmpulung, care par să fi intrat într-un proces de privatizare fără sfîrşit. Un semnal de alarmă a fost şi statistica verii, atunci cînd s-a observat o creştere neprevăzut de mare a inflaţiei. Totuşi inflaţia a scăzut în ritm constant şi va scădea în continuare.

Aşadar un bilanţ făcut la rece ar putea fi nefavorabil României, mai ales dacă adăugăm la cele spuse situaţia sistemului bancar. Băncile din România trăiesc mai mult din împrumuturile acordate statului decît din cele acordate economiei.

Concluziile însă vor fi trase în scurt timp la Bruxelles. În ciuda scepticismului manifestat de unii funcţionari europeni care se limitează la atribuţii strict tehnice, declaraţiile la nivel politic sînt încurajatoare. E de menţionat că atît în mediile europene cît şi în cele avizate din România domină acum un punct de vedere favorabil admiterii în 2007. În esenţă se manifestă încredinţarea că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un catalizator al progresului economic şi social şi un instrument pentru ca România să “ardă etapele”. Altfel spus ar fi mai rău în afara Europei decît înăuntru.

  • Data 16.09.2004
  • Autoare/Autor Medana Weident
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B378
  • Data 16.09.2004
  • Autoare/Autor Medana Weident
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B378