1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

"Arabeliunea"

Între strigătul de ajutor al Portugaliei şi ridicarea dobânzilor de referinţă în zona euro, comentatorii apuseni au timp să se ocupe şi de alte subiecte.

default

Lupte în oraşul libian Brega

Continuă bunăoară să se aloce spaţii tot mai crudei represiuni la care se dedă regimul Chinei comuniste, care l-a întemniţat pe Ai Weiwei şi susţine că artistul disident n-ar fi fost, chipurile, arestat pentru un delict de opinie, ci fiindcă ar fi bănuit de malversaţiuni economice.

În ciuda caracterului ridicol al pretenţiilor regimului totalitar chinez, în vest se mai găsesc glasuri de stânga care să recomande tratarea cu mănuşi a potentaţilor chinezi. După ce ieri, varii comentatori au cerut occidentului să renunţe la servilism şi obedienţă şi să manifeste fermitate în faţa tiraniei chinezeşti, în apărarea valorilor de libertate şi democraţie, Frankfurter Rundschau exprimă azi opinia contrară. Ziarul consideră că ar fi naivă credinţa potrivit căreia întru apărarea drepturilor omului ar fi utile măsuri punitive încărcate simbolic de felul închiderii expoziţiei germane "Arta iluminismului", care tocmai şi-a deschis porţile în capitala Chinei comuniste.

Analiştii se mai ocupă de situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi de înăsprirea legislaţiei franceze în chestiunea interdicţiei vălului islamic. Unii semnalează apariţia, în Franţa, a unui nou rival al lui Nicolas Sarkozy, în persoana lui Jean Louis Borloo. Concomitent, cotidianul torinez La Stampa deplânge ceea ce numeşte "lepenizarea gândirii" politice franceze. Pe fundalul noului conflict dintre Paris şi Roma pe tema refugiaţilor maghrebini, care i-au cu asalt frontierele vesteuropene, ziarul italian de stânga critică lupta împotriva imigraţiei care, în siajul revendicărilor extremei drepte în frunte cu Marine Le Pen ar fi devenit esenţa mandatului prezidenţial deţinut de Sarkozy.

Pe drept cuvânt, controversată rămâne şi decizia Băncii Centrale Europene de a majora dobânzile de referinţă. Potrivit multor observatori, hotărârea e discutabilă întrucât înfundă şi mai adânc în necaz ţările europene mici şi cu probleme economice, fără să le ajute cu adevărat pe cele mari, ca Franţa şi Germania, care au o creştere robustă, dar se tem pe această chestie de inflaţie.

Tagesspiegel din Berlin explică situaţia cu totul diferită a ţărilor din zona euro şi califică drept "curajoasă" decizia Băncii Europene, în timp ce El Pais de la Madrid o condamnă fără drept de apel, ca fiind "o doză" de medicament potenţial fatală, devreme ce, potrivit ziarului spaniol, "ţări ca Grecia, Portugalia şi Irlanda se află încă la reanimare". Nici Corriere della Sera nu se arată încântat. Ziarul din Milano reliefează că nu atât criza portugheză cât mai cu seamă lipsa creşterii economice ameninţă moneda europeană.

Die Presse de la Viena pune degetul pe rană, criticând fără menajamente mecanismul de salvare - "o umbrelă care apără de o aversă", dar nu rezolvă nici o problemă structurală, din pricina căreia ţările au nevoie de un adăpost. "Ar fi şi proşti liderii naţionali să refuze invitaţia" de a se refugia sub umbrela Bruxelles-ului. Generoasa ofertă de a se servi din fondul de salvare îi scuteşte de nevoia de a rezolva problemele pendinte care ar reclama un program de sânge, sudoare şi lacrimi.

Chestiunea, după cum relevă Aftenposten de la Oslo, e şi un conflict nord-sud, întrucât Spania e şi ea un copil-problemă, iar "ţările din nordul (prosper) al Europei ar vrea să se derobeze de răspunderea de a plăti datoriile celor din sud".

Nu mai puţin presant e litigiul israeliano-palestinian şi ceea ce Frankfurter Allgemeine Zeitung numeşte "arabeliunea" din Orientul Apropiat. Pe marginea summitului berlinez de joi dintre cancelarul Merkel şi premierul israelian Netanyahu aflăm că "nimeni nu ştie exact cum se va schimba regiunea în urma rebeliunilor arabe şi ce va însemna această schimbare pentru statul evreu". Ziarul salută absenţa manifestărilor antisemite în rândul protestatarilor arabi, pe care o consideră un semn de bun augur şi semnalează diferenţele de apreciere a situaţiei de către guvernele de la Berlin şi Ierusalim. Pentru cel din urmă primează riscurile, în vreme ce executivul german vede în primul rând şansele de relansare a negocierilor de pace.

Alţi comentatori germani o critică pe Merkel, pentru că a renunţat la un mijloc de presiune util împotriva guvernului de la Ierusalim, raliindu-se guvernului israelian în refuzul unei recunoaşteri unilaterale a independenţei palestiniene. Märkische Oderzeitung deplânge această decizie, crezând că i-ar dezavantaja pe palestinieni.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz