Apropieri de Europa

De aceeaşi ţară se ocupă şi Tagesspiegel, care consemnază noile explozii soldate, la Antalya, cu 17 răniţi, un act terorist atribuit de autorităţile de la Ankara organizaţiilor separatiste kurde.

În ziarul berlinez citim şi un foarte interesant interviu cu Thilo Sarrazin. Discuţia a avut loc la împlinirea unui an de la publicarea controversatelor sale teze privind prezumtiva "autodesfiinţare", prin "prostire" progresivă, a Germaniei, din pricina segmentului ei prea amplu de imigranţi musulmani, suspectaţi că ar fi prea puţini doritori şi capabili să se integreze.

Fostul senator şi ministru de finanţe al executivului regional berlinez, dat afară, după apariţia cărţii sale, din conducerea Băncii federale şi masiv criticat de elita politic corectă, care a încercat să obţină şi eliminarea sa din partidul social-democrat, SPD, se arată foarte comunicativ.

Unele declaraţii ale sale sugerează că ar putea servi extragerii de informaţii trimiţând la procese politico-psihologice de tipul celor aflate, între altele, şi la baza faimosului „fenomen Piteşti“, care a marcat dureros şi monstruos comunismul românesc.

Iată cum îşi descrie el, între altele, experienţa din ultimele 12 luni de confruntări publice pe marginea tezelor sale:

"Am înţeles în anul care s-a scurs cum a reuşit stalinismul sovietic să-i întoarcă pe deţinuţi şi să-i oblige să facă depoziţii false. E destul să-i izolezi pe oameni timp suficient şi să-i expui mereu şi mereu aceloraşi acuze pentru ca în final să recunoască şi lucrurile cele mai absurde.“

Diferenţa dintre Sarrazin şi victimele fenomenului Piteşti e însă clară. Spre deosebire de România comunistă din epoca stalinistă, Germania actuală este o democraţie. Iar potrivit lui  Sarrazin presiunea exercitată asupra lui s-a evaporat când a observat „că dispune şi de mulţi susţinători“. 

De tot mai puţin susţinători se bucură în schimb colonelul libian Gaddafi. Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează refugierea nevestei sale şi a trei copii ai lui Gaddafi în Algeria şi închiderea frontierei algeriano-libiene. Acelaşi ziar deplânge extinsa corupţie din Asia, care frânează ascensiunea economică a Indiei.

În fine, experţii germani se ocupă în continuare, pe larg, de modalităţile optime de salvare a zonei euro şi de opoziţia crescândă care se manifestă în Republica Federală împotriva propunerii franceze de edificare a unui guvern economico-financiar european, respectiv a Statelor Unite ale Europei.

Totuşi, potrivit ziarului Süddeutsche Zeitung, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care conduce Uniunea Creştin-Democrată, şi-a convins partenerii de centru dreapta din Uniunea Creştin-Socială bavareză să-i susţină cursul în politica de salvare a zonei euro.

Mai la obiect, ziarul berlinez Die Welt titrează: Uniunea Creştin-Socială, CSU, pune condiţii - nu se pune problema creării unui guvern economic european. Concomitent, conservatorii bavarezi insistă asupra includerii Bundestagului în adoptarea oricăror decizii şi doreşte pedepsirea mai aspră a ţărilor care încalcă pactul de stabilitate şi se înglodează în datorii.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu