Apel pentru ratificare

Aflate sub presiunea unui electorat debusolat de repeziciunea cu care s-a înfăptuit construcţia europeană din ultimii 4 ani, guvernele unor state membre ale Uniunii Europene trebuie să aibă un comportament mult mai atent la mesajul opiniei publice, altfel riscă să fie măturate de la putere de proprii alegatori. Mesajul electoratului este insă destul de vag iar Constituţia Europeană a căzut datorită nemulţumirilor interne ale populaţiei din unele ţări membre decât datorită slăbiciunilor ei de fond. In mod greşit, o posibilă aderare a Turciei a fost identificată cu adoptarea proiectului constituţional, ca sa nu mai vorbim de electoratul francez care a fost absolut convins că a fost chemat sa voteze împotriva Europei sociale. In această atmosferă încordată, Comisia Europeană trebuie să-si arate receptivitatea la votul de blam dat continuării unui proces pe care din ce in ce mai mulţi europeni nu-l mai inteleg si, ca atare, nici nu-l mai sprijină. La Bruxelles se aud tot mai multe voci care susţin ca au fost neglijate problemele interne ale statelor membre in dauna unei extinderi prea rapide si costisitoare. Comisia Europeană va reacţiona in curând, trimitand României si Bulgariei scrisori de avertizare.

Kristina Nagy, purtătoarea de cuvânt a comisarului pentru extindere, Olli Rehn

Procedura scrisorilor de avertizare (early warning letters) nu este ceva nou in procesul de aderare ci este parte a monitorizării fiecărui stat candidat. Procedura debutează pentru fiecare stat imediat după încheierea negocierilor si este un instrument important oferit de Comisie in prepararea viitoarelor state membre. Comisarul Olli Rehn a declarat de nenumărate ori ca procedura va debuta in mod normal după câteva luni de la închiderea negocierilor de aderare. După examinarea capitolelor cu probleme, Comisia a identificat ariile in care se înregistrează întârzieri si, in consecinţa va atrage atenţia autoritatilor romane asupra aspectelor nerezolvate. La acest moment Comisia Europeana pregateste scrisorile care vor fi trimise in decurs de maxim o săptămână.

Domeniile in care se înregistrează întârzieri in adoptarea reformelor cerute de Comisia Europeana sunt in număr de 5, pentru Bulgaria si 7 pentru România. In ambele cazuri rămâne esenţială reforma sistemului judiciar si lupta împotriva corupţiei, iar pentru România se impun reforme suplimentare in ceea ce priveşte concurenta (problema subvenţiilor de stat) si protecţia mediul înconjurător.

Cât despre mesajele trimise de crestin-democratii germani cu privire la o posibilă amânare a aderării României si Bulgariei, Kristina Nagy a declarat:

Nu am de gând să fac nici un fel de speculaţie pe marginea a ceea ce se poate întâmpla cu un posibil viitor guvern dintr-o tară membră a Uniunii Europene. Este clar la acest moment că negocierile s-au terminat, tratatul de aderare a fost semnat de toate cele 25 de state membre, fapt care semnifică o obligaţie clar asumată a termenelor si condiţiilor celor două tratate cu România si Bulgaria. Aceste tratate conţin reglementări îndestulătoare privind perioadele de tranziţie si clauze de salvgardare pentru a asigura o integrare progresivă a celor două ţări in Uniunea Europeana, cu condiţia îndeplinirii la data aderării a obligaţiilor asumate. Comisia Europeană trebuie să joace cinstit si de aceea cheamă toate statele membre sa ratifice tratatele de aderare cu România si Bulgaria.

Exprimat pe intelesul tuturor, mesajul Comisiei Europene, pe la lângă importantul apel la ratificare, este de genul să nu spuneţi că nu v-am spus. Prin urmare, dacă in România nu vor interveni schimbări radicale in domeniile menţionate si mai ales in zona justiţiei si afacerilor interne, aderarea va fi amânată cu un an. Rămâne de văzut care va fi reacţia guvernului român in următoarea perioadă de timp.