1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Apartenenţa la UE şi NATO - garant al apărării în faţa agresiunii lui Putin?

Parlamentarul CDU Gunther Krichbaum este şeful Comisiei pentru Europa din Bundestag şi unul din cei mai atenţi observatori ai evoluţiilor din Europa de Est, în general, şi din Romania, în special.

Putin adresându-se reprezentanţilor NATO în summitul de la Bucureşti din primăvara acestui an

Putin adresându-se reprezentanţilor NATO în summitul de la Bucureşti din primăvara acestui an

Gunter Krichbaum a stat de vorbă cu Robert Schwartz despre pericolul "putinizării" în România, Bulgaria şi Ungaria ca şi despre rolul pe care UE şi NATO îl pot avea în stoparea planurilor expansioniste ale Kremlinului.

Pe fundalul crizei din Ucraina, Krichbaum consideră binevenite sancţiunile decise de UE faţă de Moscova şi aprobarea acestora de către guvernele celor 28 de state comunitare.

"În România, de exemplu, rezervele faţă de Moscova şi de fanteziile expansioniste sunt prin tradiţie foarte mari. Prin din Transnistria, România mai are un focar conflictual chiar la graniţă" este de părere creştin-democratul german.

El crede însă că Putin nu beneficiază de un plus de simpatie şi cu atât mai puţin de sprijin extern, după anexarea Crimeei. În acest caz, "statele din Europa Centrală şi de Est observă în mod evident că apartenenţa la UE şi la NATO le apără de agresiunile lui Putin. Dacă Ucraina ar fi fost parte a UE sau NATO, atunci probabil nici Kremlinul nu ar fi îndrăznit să anecteze Crimeea, încălcând dreptul internaţional. Nici unul din statele central şi est-europene, devenite membre ale NATO sau UE, nu îşi mai doreşte să facă parte din Pactul de la Varşovia."

Referindu-se la pericolul "putinizării" din punctul de vedere al evoluţiilor de pe scena politică internă din unele state ale UE, termenul este "nefericit" ales în opinia lui Krichbaum: "nici unul din şefii de stat şi de guvern din România, Bulgaria şi Ungaria nu poate fi comparat cu Putin, cu ambiţiile şi cu stilul său autoritar. În ciuda unor toţi au fost aleşi în mod democratic." Şi totuşi, parlamentarul german nu neagă faptul că "unele evoluţii din acest ţări sunt îngrijorătoare".

Gunther Krichbaum

Gunter Krichbaum

Exemple în acest sens sunt, potrivit lui Krichbaum, "puciul constituţional din România, de acum doi ani, care a fost evitat doar prin intervenţia clară a Comisiei Europene. Sau, mai de actualitate, ordonanţa prin care se suspendă prevederea prinvind traseismul politic în cazul aleşilor locali. Decizia nu este întâmplător luată cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale şi ea va servi, în mod clar, influenţării votului."

Nici Bulgaria nu este un exemplu bun. Aici, Krichbaum crede că situaţia economică şi influenţele politice periclitează democraţia, întrucât cetăţenii îşi pierd încrederea în statul de drept şi dau undă verde populiştilor.

Germania este foarte îngrjorată de evoluţiile de la Budapesta, mai ales în privinţa legislaţiei presei, unde intervenţia Comisiei Europene a mai temperat tendinţele absolutiste de control ale guvernanţilor.

Pentru Gunther Krichbaum este foarte important ca atât în România, Bulgaria cât şi în Ungaria "minorităţile să fie respectate de către majoritate, nucleu intrinsec al fiecărei democraţii. Minoritatea trebuie să aibă şansa corectă de a deveni o majoritate la următoarele alegeri, o responsabilitate pe care trebuie să o conştientizeze fiecare majoritate parlamentară."

Pe acest fundal, Robert Schwartz a vrut să ştie care sunt instrumentele prin care UE poate interveni pentru a stopa tendinţele anti-democratice din statele membre. Exemple precum discursul lui Orban de la Băile Tuşnad, situaţia Gazprom/South Stream din perspectiva Sofiei sau discursul naţional-religios al lui Victor Ponta ca şi "modele" asumate de acesta (Rusia, Turcia şi China) au fost abordate tranşant în discuţia cu Gunther Krichbaum.

Creştin-democratul german le-a calificat ca fiind mari provocări pentru UE. Referindu-se la prevederile Tratatului de la Lisabona, vizând egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii comunitari, Krichbaum este convins că nu poţi asista indiferent atunci când "de exemplu, libertatea presei este îngrădită sau drepturile unor parlamente democratic constituite sunt limitate".

Este adevărat că, dată fiind suveranitatea statelor membre ale UE, trebuie găsite soluţiile de compromis între prevederile europene şi cele interne. Dar, personal, Gunther Krichbaum se declară în favoarea "monitorizării respectării principiilor democraţiei şi ale drepturilor fundamentale în toate statele comunitare. O misiune care ar putea reveni Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale din Viena, mandatată chiar de către Comisia Europeană".