1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Apărarea libertăţii

Cam ca la fotbal, toţi par să se priceapă la complicata istorie a percheziţiilor online, menite să sporească eficienţa luptei antiteroriste.

default

E voie? sau nu? Curtea Constituţională şi-a spus cuvântul. Potrivit ei e voie de spionat online. Dar numai în situaţii de excepţie.

E de un haz involuntar că toate taberele implicate în controversa cu privire la autorizarea spionării computerelor aparţinînd suspecţilor de terorism, pretind, în genere cu morgă, că luptă pentru libertate.

Simultan, ai impresia că nu se mai găseşte nimeni care să nu cunoască dezlegarea complexei enigme privind apărarea drepturilor omului, concomitent cu protejarea societăţilor deschise şi a democraţiilor de totalitarismul islamist.

Comentatorii poziţiilor diverse nu fac excepţie de la această regulă. Şi aşa cum se întîmplă după alegeri încheiate în coadă de peşte, la capătul cărora toţi candidaţii se consideră câştigători, întreaga suflare germană salută un sibilinic verdict al Curţii Constituţionale de la Karlsruhe.

La 27 februarie, Suprema Curte germană a permis în principiu introducerea aşa-numiţilor „troieni” în fişierele informaţionale ale unor persoane bănuite că pregătesc crime.

Judecătorii supremi au impus însă poliţiei şi serviciilor de contraspionaj şi antiteroriste condiţii atât de draconice, încât e îndoielnic că sentinţa îi va impacienta prea mult pe adepţii lui Bin Laden.

Sentinţa are totuşi meritul de a pune capăt unor îndelungi controverse între social-democraţi, care au respins în genere ideea spionării de computere, şi creştin-democraţii germani, care au pledat în favoarea ei.

Încât, la consensul general, elogiind înţelepciunea solomonică a Curţii au aderat şi ziarele de stânga şi cele conservatoare.

Neue Osnabruecker Zeitung califică de pildă decizia Curţii drept „istorică”, şi afirmă că judectorii ar fi „rezolvat insolubila problemă a cvadraturii cercului. Fiindcă, pe de o parte, au apărat deopotrivă demnitatea umană şi libertatea personală, care şi pe viitor se va putea manifesta neîngrădit la computerul personal. Iar pe de alta au venit în întâmpinarea justificatei nevoi a serviciilor de securitate, de a urmări comunicaţiile codificate ale suspecţilor de terorism".

La dreapta spectrului politic, ziarul berlinez Die Welt, se bucură că, graţie Curţii de la Karlsruhe, parlamentele germane vor fi în fine în măsură să adopte legile imperativ revendicate de poliţişti şi de serviciile secrete. Ziarul deplânge totodată eşecul legislativ al unei clase politice incapabile să se descurce fără ajutorul judecătorilor.

În schimb, la stânga, Suedeutsche Zeitung din Muenchen evidenţiază, fireşte, acea parte a sentinţei, care apără sfera privată a cetăţeanului.

Tot la stânga, Frankfurter Rundschau loveşte cu sete în ministrul de interne german Wolfgang Schaeuble, care, în reacţie la ameninţarea terorismului islamic insistase ca legislativul să adopte o lege autorizînd investigaţiile online.

Acelaşi demnitar conservator fusese citat de săptămânalul german Die Zeit, afirmînd că, întru apărarea libertăţii presei, „toate ziarele ar fi trebuit să retipărească” faimoasele caricaturi daneze avându-l în prim plan pe Mohamed. Indiferent de cît de mizerabile ar putea fi acele caricaturi acest demers, ar fi, potrivit lui, necesar, în semn de solidaritate cu un desenator danez, ameninţat cu moartea de către islamişti, .

Frankfurter Rundschau îl condamnă pe demnitarul german, afirmînd că n-ar fi treaba ministrului de interne „să dea sfaturi cum să se apere libertatea presei", mai cu seamă într-o zi în care judecătorii de la Karlsruhe "s-ar fi văzut siliţi să apere drepturile civice" în faţa atacurilor lui.

În practică, potrivit sentinţei Curţii Constituţionale germane, serviciile secrete nu vor mai fi în măsură să cerceteze în mod legal computerele personale, iar poliţia o va putea face doar în cazuri rarisime, relevă Stuttgarter Zeitung.

Încât disputa cu privire la consecinţele deciziei judecătorilor germani riscă să continue o vreme. Eventual chiar până la următorul megaatentat.