1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Anumite lucruri n-ar trebui amânate prea mult"

7 martie 2011

Aviaţia militară libiană a pornit azi dimineaţă un nou atac împotriva oraşului Ras Lanuf, controlat de rebeli. Zeci de locuitori au părăsit în grabă oraşul, îndreptându-se spre est, în teritoriile controlate de rebeli.

https://p.dw.com/p/10Ubg
Imagine: dapd

"Am auzit că sunt arestaţi şi răpiţi oameni", a declarat azi dimineaţă tatăl unei familii care s-a refugiat, şi ea, în afara oraşului Ras Lanuf. Personalul singurului hotel din oraş, hotel locuit aproape exclusiv de reporteri, i-a alarmat pe corespondenţi asupra atacului, îndemnându-i să părăsească oraşul. Ras Lanuf a fost ocupat vineri de insurgenţi. Duminică, trupele dictatorului Gaddafi au desfăşurat primul atac aerian asupra oraşului. Până în prezent, rebelii au reuşit să-şi menţină poziţia. În urma unor lupte aprige, au cedat însă în oraşul Bin Djawad.

Libyen / Rebell / Ras Lanuf
Imagine: AP

Manevre îndoielnice

Gaddafi recurge însă şi la alte mijloace împotriva insurgenţilor, în afara celor militare. Cotidianul arab "Al Sharq Al-Awsat" a relatat astăzi că el ar fi împărţit ieri la Tripoli arme susţinătorilor săi, cu ordinul de a deschide focul fără ţintă în diferite cartiere ale capitalei pentru a genera panică.

În acelaşi timp, dictatorul se pare că ar fi luat legătura cu noul "Consiliu naţional" format de rebeli în bastionul lor, Bengasi, oferindu-se să se autoexileze, cu condiţia, însă, de a putea părăsi ţara cu toate averile sale şi de a-şi păstra imunitatea, atât el cât şi clanul său.

NO FLASH Libyen Tripolis Gaddafi Aufstand
Imagine: AP

Potrivit mass-media arabe, citând rebeli şi medici din spitale, luptele din oraşul Misrata - cel de-al treilea oraş libian ca mărime, situat în vestul ţării - s-au soldat duminică cu 18 victime, în timp ce peste 100 de persoane au fost rănite. Insurgenţii au declarat, de asemenea, că au luat ostatici 14 soldaţi ai brigăzii Chamies. Patru dintre aceştia au trebuit imediat transportaţi la spital.

Misiuni de cercetare umanitare

UE şi ONU vor să-şi facă o imagine proprie asupra situaţiei umanitare din Libia, cu ajutorul unor misiuni de cercetare. Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, i-a cerut duminică liderului Gaddafi accesul imediat la victimele atentatelor cu bombe din oraşul Misrata. În urma unei convorbiri telefonice cu Ban Ki Moon, ministrul libian de Externe, Musa Kusa, s-a declarat de acord cu primirea la Tripoli a unei delegaţii organizate de Biroul ONU pentru Chestiuni Umanitare (OCHA). Nu se ştie deocamdată însă, dacă oficialii occidentali se vor putea deplasa şi în alte oraşe.

UN-Sicherheitsrat berät über Sanktionen gegen Libyen - NO FLASH
Imagine: AP

Luni dimineaţă, Gaddafi a acuzat Franţa, în cadrul unui interviu acordat canalului de ştiri France 24, de amestec în afacerile interne ale ţării sale, fiindcă executivul de la Paris salutase constituirea Consiliului naţional al insurgenţilor din Bengasi. Gaddafi a mai adăugat că responsabilitatea luptelor violente din ţara sa revine întru totul unor extremişti armaţi precum şi unor celule ale reţelei teroriste Al Qaida.

Ce ne învaţă Serbia

Fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Havel, dizident în perioada regimului comunist, a declarat astăzi că s-ar putea dovedi necesară o intervenţie militară în Libia, dacă războiul civil persistă. Amintind de intervenţia NATO în Serbia, în 1999, el a declarat că "anumite lucruri n-ar trebui amânate prea mult", şi că Occidentul ar trebui să "acţioneze rapid, anticipând evoluţia situaţiei în baza unor informaţii detaliate".

Ägypten USA Libyen Flugzeugträger Kearsarge im Suezkanal
Nava militară americană USS KearsargeImagine: AP

Potrivit cotidianului New York Times, SUA ar fi deja pregătite pentru o eventuală intervenţie militară în Libia, mobilizând o serie de avioane care ar putea, din spaţiul aerian internaţional, bruia telecomunicaţiile. De asemenea, sunt ancorate de-a lungul coastelor libiene două nave de război, "Kearsarge" şi "Ponce", a căror rază de acţiune cuprinde şi capitala libiană Tripoli. Mai departe, au fost mobilizate trupe de elită care ar putea ameliora instantaneu forţa de luptă a insurgenţilor. Această tactică a mai fost utilizată în Afganistan, în 2001, la răsturnarea regimului taliban. În cele din urmă, se ia în considerare şi livrarea de armament rebelilor. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul SUA, John Kerry, a declarat: "Îmi pot imagina cum foarte mult armament îşi va croi drum într-acolo, pe o cale sau alta. (...) O intervenţie militară directă este ultima opţiune, dar instaurarea unei zone de interdicţie de survol ar fi posibilă".

Operaţiune militară riscantă

Omologul lui John Kerry la Berlin, creştin-democratul Ruprecht Polenz, s-a exprimat critic faţă de această opţiune. El a calificat desfăşurarea unei astfel de operaţiuni fără sprijinul nici unui singur stat musulman drept "deosebit de riscantă pe plan politic". Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag a explicat, într-un interviu acordat azi dimineaţă postului de radio Deutschland Radio Kultur, că instaurarea acestei zone ar presupune mai întâi anihilarea apărării antiaeriene şi aviaţiei libiene. Cu alte cuvinte, zona de interdicţie de survol nu ar putea fi instaurată decât printr-un atac aerian împotriva Libiei, măsură ce necesită o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, şi aici se întâmpină opoziţia Rusiei şi Chinei. Polenz a cerut mai multă iniţiativă din partea Uniunii Africane şi a Ligii Arabe, organizaţii care s-ar fi implicat prea puţin în soluţionarea războiului civil din Libia.

Îngrijorare pe piaţa petrolului

OPEC Treffen in Wien Gebäude
Imagine: AP

O organizaţie vigilentă faţă de evoluţia situaţiei din Libia este însă OPEC, care ia în considerare o reuniune de urgenţă a cartelului ţărilor exportatoare de petrol. Ministrul Energiei din Qatar, Mohammed Saleh al-Sada, a declarat că nu există motive de îngrijorare, deoarece o serie de alte state ar fi în măsură să livreze, la nevoie, exportul de ţiţei al Libiei. Cu toate acestea, îngrijorarea se face resimţită pe pieţele internaţionale, preţul unui baril de petrol la standard american crescând azi dimineaţă cu doi dolari la 106 dolari, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Autor: AFP/dapd/REUTERS / Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactare: Ioachim Alexandru