1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Anul Chinei"

La un an de la inaugurarea festivă a preşedintelui Barack Obama, deziluzionarea generată de prestaţia noului şef al Casei Albe se resimte şi în China. Numărul potenţialelor conflicte dintre SUA şi China nu s-a diminuat.

default

Cumpăna dintre ani a adus noi tensiuni în relaţiile sino-americane: la finele anului 2009, administraţia de la Washington a anunţat că va introduce taxe vamale penale pentru ţevile de oţel importate din China, acestea obţinând subvenţii de stat considerate inechitabile. Iar în prima săptămână a noului an, administraţia Obama a dat undă verde livrării de arme, mai precis de scuturi moderne anti-rachetă, către Taiwan.

Deşi Beijingul s-a aşteptat la încheierea acestor afaceri cu armament, guvernul chinez sperase totuşi la amânarea lor. Nu în ultimul rând, pentru a nu periclita relaţiile Beijingului cu Taiwanul, care au fost ameliorate cu mari eforturi de la începutul preşedinţiei lui Ma Ying-jeou încoace. China a reacţionat prompt la demersurile americane prin testarea unui propriu sistem anti-rachetă.

Mai departe, în acest an a fost programată o vizită oficială a liderului spiritual tibetan, Dalai Lama, la Casa Albă. Dorinţa sa ca şi Obama să-l primească, la fel ca predecesorii acestuia la cârma Americii, se va împlini probabil în 2010, după ce a fost amânată anul trecut de către administraţia de la Washington.

Fără compromisuri

În ambele situaţii - exportul de armament către Taiwan şi întâlnirea preşedintelui american cu Dalai Lama, China îşi vede periclitate interesele principale. Dar şi SUA au anumite priorităţi. Profesorul universitar Xuewu Gu din partea Centrului de studii globale (Center for Global Study) al Universităţii din Bonn explică:

În prezent, niciuna dintre părţi nu este dispusă să facă compromisuri în domeniile cheie. Nici SUA nu au venit în întâmpinarea Chinei, nici Beijingul nu a fost dispus la o înţelegere cu Washingtonul în privinţa chestiunilor esenţiale ale politicii externe americane, anume a problemelor din Coreea de Nord, Iran şi Afganistan."

Într-adevăr, americanii i-au rugat în repetate rânduri pe chinezi să-i sprijine în Afganistan cu efective militare. Beijingul nu a dat curs acestor solicitări, şi nici nu a sprijinit America în problema dosarelor nucleare iraniene şi nord-coreene.

Vor creşte, în concluzie, suspiciunile reciproce dintre SUA şi China? Chinezii se întreabă cum poate avea un stat încredere într-un partener dacă îşi vede ameninţată propria integritate prin deciziile acestuia? Iar din perspectiva americanilor, este greu să consideri un stat partener când acesta nu e dipus să acorde ajutor la nevoie.

Prea multe probleme sau prea mult tam-tam

Protestele concernului de internet Google împotriva atacurilor hackerilor şi a cenzurii conţinuturilor sale de către guvernul chinez - tolerată până nu demult - au contribuit de asemenea la deteriorarea relaţiilor bilaterale. Beijingul este iritat de faptul că secretarul de stat american, Hillary Clinton, a cerut o explicaţie oficială din partea Chinei în cazul Google. În opinia profesorului universitar din Bonn, Xuewu Gu, instrumentalizarea politică a cazului Google nu a fost oportună la nivel diplomatic.

Relaţiile bilaterale sunt împovărate de prea multe probleme şi contradicţii. Cazul Google, de pildă, nu este, de fapt, atât de spectaculos. Cu toate acestea, au intervenit ambele ministere de externe. Astfel, incidentul Google ilustrează în mod exemplar că cele două părţi nu sunt dispuse să se apropie prea mult şi că agitaţia stârnită de diversele controverse e prea mare."

"Anul Chinei"

Cel mai sensibil domeniu în relaţiile sino-americane este cel al politicii comerciale şi monetare. Laureatul premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, a denumit anul 2010 în cotidianul „New York Times“ drept "an al Chinei", nu însă într-un sens pozitiv. În opinia sa, politica Beijingului menţine în mod artificial producţia excedentară. Krugman a criticat aspru faptul că Beijingul nu este dispus să-şi revalorizeze moneda, opinând că o astfel de politică practicată în contextul crizei economice globale poate fi calificată drept "jefuire". Potrivit estimărilor sale, aproximativ 1,4 milioane de americani îşi vor pierde locurile de muncă din cauza politicii comerciale a Chinei în anii următori, în condiţiile în care rata şomajului s-a ridicat până în prezent la 10 procente. Din acest motiv, China va juca un rol important în politica internă a Statelor Unite.

Obama îşi propusese să soluţioneze problemele globale în cooperare cu China, pe care a vizitat-o încă în primul an al mandatului prezidenţial, ceea ce nu mai făcuse niciunul dintre predecesorii săi. Situaţia reală, care include şi numeroase conflicte comerciale, i-a tăiat însă elanul. În opinia profesorului Xuewu Gu, interesele comune în domeniile globale şi strategice vor constrânge ambele părţi la reconsolidarea încrederii reciproce, la îmbunătăţirea comunicării şi la o o disponibilitatea mai mare de a accepta compromisuri. Anul 2010 nu va fi însă uşor.

Autor: Erning Zhu / Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Alexandra Sora

Vă mai recomandăm