1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Antimaidanul rusesc

„Rusia pune paie pe focul Ucrainei”, titrează Süddeutsche Zeitung, abordând una din pricinpalele teme ale editorialiştilor occidentali.

Demonstraţie prorusă la Simferopol

Demonstraţie prorusă la Simferopol

Într-un articol despre raporturile est-vest din interiorul UE, a atitudinii faţă de democraţie şi libera circulaţie şi a speranţelor de aderare la Comunitate ale Ucrainei, Süddeutsche Zeitung semnalează şi ”corupţia din România”. Ziarul aminteşte în acest context şi de „grosolanele tentative din vara lui 2012, ale lui Victor Ponta, de a distruge separaţia puterilor în stat”.

Acelaşi cotidian mai comentează pe larg achitarea fostului preşedinte al Germaniei, Wulff, în procesul său de corupţie precum şi vizita britanică a cancelarului german şi semnificaţiile ei.

Cum anume toarnă regimul de la Moscova gaz pe foc nu e un secret nici pentru ziarele de stânga precum Süddeutsche Zeitung. Ziarul din München remarcă faptul că alianţa nord-atlantică e „extrem de îngrijorată” şi enumeră provocările în serie la care s-a dedat Kremlinul în ulitmele 24 de ore. Cotidianul bavarez notează că „preşedintele Putin i-a acordat protecţie fostului preşedinte ucrainean, Ianukovici, şi-a alarmat forţele aeriene, iar inşi înarmaţi arborează drapelul rusesc în Crimeea”.

Ce urmăresc tensiunile generate de aceste demersuri? Un ziar leton foarte bine informat precum Neatkariga Rita Avize relevă că prezumtivii „răsculaţi” din Crimeea încearcă în prezent să provoace noile autorităţi de la Kiev să deschidă focul asupra protestatarilor rusofoni. În acest caz, Rusia poate solicita instantaneu deschiderea unei anchete penale internaţionale împotriva noului guvern din Kiev, spre a contracara similarele revendicări ale noilor oficialităţi ucrainene care-l acuză pe Ianukovici de omor în masă.

Ar fi probabil ca acest „anti-maidan rusesc în Crimeea” să fie replica Moscovei la revoluţia ucraineană, mai consideră ziarul leton.

Butoiul cu pulbere din Crimeea ar putea pune în pericol întregul continent, crede ziarul de dreapta Magyar Nemzet. „Vârtejul libertăţii i-a smuls pe mulţi de la locul lor determinându-i pe unii să uite că democraţia presupune prezenţa simultană a libertăţii şi statului de drept...” Ziarul se teme că absenţa, în Ucraina, a discuţiilor despre statul de drept ar putea genera flăcări care să aprindă fitilul butoiului cu pulbere din Crimeea, a cărui explozie ar ameninţa întregul spaţiu euro-asiatic.

La stânga spectrului politic maghiar, Nepszabadsag aminteşte că, pentru rusofoni, Crimeea e pământ rusesc, chiar dacă liderii Uniunii Sovietice au atribuit acest teritoriu Ucrainei, în 1954. Ziarul crede că Putin, pentru care „pierderea Ucrainei e o pierdere majoră, va încerca să păstreze măcar acest ţinut sub influenţa Moscovei”.

Or, în această privinţă părerile sunt împărţite. Aşa de pildă tătarii din Crimeea doresc păstrarea regiunii sub control ucrainean, după cum relevă Landeszeitung. Potrivit ziarului din Lüneburg, „încordările de muşchi ale lui Putin le reamintesc europenilor că doar în Uniunea Europeană inviolabilitatea frontierelor trece drept sacrosanctă. Totodată, chiar dacă toate părţile implicate rezistă ispitei de a pune mâna pe arme, Crimeea documentează cât de mare e primejdia unei divizări a Ucrainei”.

Dar cât de mare e eşcul ucrainean al lui Putin? Din unghiul ziarului italian La Repubblica din Roma e o înfrângere grea, fiindcă „Ucraina urma să fie principalul pilon de la marginea europeană a Uniunii Euroasiatice, proiectul cel mare” al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Din perspectiva Moscovei s-a înregistrat o gravă pierdere de prestigiu, o vastă discreditare a Rusiei până în Uzbekistan şi Kazahstan”. Ziarul nu crede că Putin va risca să distrugă şi mai rău imaginea Rusiei, recurgând la violenţă făţişă, dar ziarul italian e de părere că puterile afectate de evenimentele din Ucraina ar trebui să negocieze cu Moscova, astfel încât „să nu rămână un crater deschis în inima Europei”.

Le Figaro trimite la majoritatea rusă din Crimeea care se simte ameninţată identitar de o putere nouă reieşită dintr-o răscoala pro-europeană. Ziarul parizian nu e sigur că Putin nu va ceda ispitei de a aplica o contralovitură spre „a spăla ruşinea păţită cu Ianukovici şi a-şi promova interesele strategice legate de flota rusească de la Sevastopol”.

Cu atât mai importantă ar fi, în aceste condiţii, ca Uniunea Europeană să fie puternică. Viitorul ei s-a situat în centrul convorbirilor de la Londra dintre cancelarul german şi premierul britanic. Angela "Merkel a manifestat înţelegere" pentru grijile şi dorinţele de reformă democratică şi de liberalizare economică exprimate de omologul ei britanic David Cameron, afirmă ziarul belgian de Standaard.

„Merkel vrea menţinerea necondiţionată a Marii Britanii în Uniunea Europeană”, relevă şi ziarul suedez Svenska Dagbladet, care se arată înrijorat de posibilitatea ca, în absenţa britanicilor, Franţa, grevată de problemele ei economice, să gripeze motorul european.

„Două mesaje le-a transmis Merkel britanicilor în alocuţiunea ei din faţa camerelor reunite ale Parlamentului Britanic” afirmă şi Süddeutsche Zeitung: „Prima, că Marea Britanie face parte din Europa, care nici n-ar exista, ca democraţie, fără britanici. A doua, că Europa se va dezvolta doar pas cu pas” şi că, prin urmare, speranţele de reformă herculeană ale lui Cameron sunt exagerate şi nerealiste, dovedind „o lipsă de înţelegere a Uniunii Europene”.