1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Antiisraelismul european

E de vină antiisraelismul european pentru teroarea de la Istambul, aşa cum susţine ministrul israelian de externe, Sylvan Shalom? Ziarul berlinez Die Welt abordează întrebarea, un comentator notînd: "După Djerba, Mombasa, Casablanca, a venit acum rîndul Stambulului. Atacul asupra sinagogilor din metropola turcă se înscrie într-o serie de atentate teroriste antiisraeliene, antievreieşti şi în fond antioccidentale, între victimele cărora s-au numărat şi germani, şi kenieni, britanici, italieni şi marocani, evrei şi musulmani. Mesajul lor? Luptăm nu doar contra israelienilor şi americanilor, ci şi împotriva colaboratorilor lor". ,

Făptaşii se recrutează deopotrivă din rîndurile reconsolidate ale al Quaedei, precum şi din rezervorul de cadre locale ale unor grupări simpatizante, împărtăşind aceiaşi ideologie otrăvită a islamiştilor lui Osama Bin Laden. Atît Egiptul, Marocul şi Iordania, cît şi Turcia, care tinde spre Europa, e moştenitoarea unei îndelungate tradiţii de coexistenţă paşnică iudeo-musulmană şi mai întreţine şi relaţii strînse cu statul evreu, sunt, din unghiul islamiştilor, ţări trădătoare, care le-ar aparţine de fapt lor. Incît, potrivit comentatorului german, "a afirma că atentatele din Istambul sunt rezultatului recrudescenţei antisemite din Europa" ar echivala cu o "subestimare a proporţiile reale ale ameninţării", autodesemnaţii combatanţi pentru teocraţia musulmană "vizînd de fapt războiul global".

Die Welt semnalează însă că, deşi clasa politică europeană a respins acuzaţiile lui Shalom, un număr crescînd de guverne europene înclină spre adoptarea unui curs tot mai dur faţă de Israel. Mărul discordiei îl constituie de această dată construcţia gardului de securitate israelian. Menită să împiedice infiltrarea teroriştilor palestinieni din Cisiordania, această baerieră s-ar edifica parţial, potrivit europenilor, pe teritoriu palestinian. Cotidianul relevă că Germania militează în favoarea unui curs echilibrat, opunîndu-se adoptării unei poziţii comunitare net propalestiniene, de natură să răpească Europei şansa de a media în conflict.

General-Anzeiger din Bonn consideră că guvernul israelian ar purta o răspundere fie şi indirectă pentru cele petrecute, datorită politicii faţă de palestinieni, care ar oferi muniţie ideologică islamismului.

Le Figaro de la Paris optează pentru o salutară abordare nuanţată şi mai autocritică a relaţiei dintre antisemitismul european şi atentatele din Turcia, relevînd cît de firească este stabilirea unei legături între atacul asupra sinagogilor din Turcia şi cel, din aceiaşi zi, asupra unei şcoli evreieşti din capitala Franţei. Ziarul notează: "În critica la adresa guvernului israelian se amestecă azi multă ură contra evreilor... antisemitismul, ca şi rasismul fiind nu doar o negare a alterităţii, a dreptului celuilalt de a exista, ci şi o agresiune la adresa principiilor republicii franceze".

Şi Financial Times Deutschland comentează iritarea israeliană la adresa Europei, descoperind un sîmbure de adevăr în acuzele Ierusalimului. E de înţeles, scrie ziarul, "că mulţi israelieni se tem că Europa va contesta dreptul la existenţă al statului evreu, iar politicienii europenii au datoria să se întrebe în ce măsură au contribuit ei înşişi la apariţia acestor temeri".

Die Presse din Austria semnalează extinderea asupra Europei a flagelului terorist, remarcînd că terorismul n-are graniţe nici geografice, nici etice sau religioase. Că teroarea n-are nici mamă nici tată reiese şi din Hamburger Abendblatt , care constată că asistăm la o "competiţie a ororii, în care asasini în masă fundamentalişti, însetaţi de sînge omenesc se supralicitează reciproc, din Indonezia, pînă în Kenia, Maroc, Tunisia ori Arabia Saudită". Inflaţia atrocităţilor comise global, de aceşti fanatici, sub abuziva acoperire a numelui lui Alah "implică pericolul unei desensibilizări a opiniei publice mondiale", mai observă ziarul din Hamburg. Care se arătă încredinţat totuşi, că "scînteia urii nu va incendia societatea turcă, în special dacă europenii îi vor deschide Ankarei perspectiva integării occidentale".

Stuttgarter Zeitung adoptă comoda poziţie a lui "v-am zis eu vouă", regretînd "îndelungatul refuz al Israelului de a accepta un stat palestinian, precum şi intervenţia militară americană din Irak". In context italianul Corriere de la Sera constată că agenda irakiană e umbrită de viitoarele alegeri prezidenţiale americane, în timp ce Il Messaggero, deşi admite că nu există nici o reţetă minune în lupta împotriva terorismului global pledează pentru reintegrarea transatlantică. Ziarul le recomandă europenilor "să se unească în fine, reconstituind sistemul care, timp de o jumătate de secol i-a asigurat continentului pacea, iar Americii să le redea Naţiunilor Unite credibilitatea".