1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

ANI, din nou în vizorul Curţii Constituţionale

Avocatul Poporului susţine că legea ANI nu a reuşit în cursul modificării sale din 2010 să fie pusă de acord cu prevederile Constituţiei.

default

ANI este un subiect foarte delicat nu doar în politica internă, ci şi şi în relaţiile României cu partenerii săi occidentali, UE şi SUA. În 2010, ne amintim că ANI a fost amendată sever de Curtea Constituţională, ceea ce a declanşat o extrem de penibilă dezbatere politică cu implicarea directă a unor diplomaţi occidentali.

Pe scurt, Curtea Constituţională a apreciat că ANI are atribuţii specifice puterii judiciare şi prin urmare că intervine nefiresc în echilibrul puterilor. Senatul a modificat legea şi a scos absolut orice element care ar fi dat ANI vreo forţă de intervenţie, provocând comentarii critice din partea mediilor politice occidentale. A urmat apoi episodul neobişnuit în care Camera Deputaţilor a refăcut legea în datele ei iniţiale, sub privirile diplomaţilor occidentali acreditaţi la Bucureşti.

Multă lume din România a fost de asemenea de părere că cei care contestă constituţionalitatea legii fac un caz exagerat de corectitudinea formei, ignorând conţinutul. Şi ce dacă nu există nicăieri în Europa un echivalent al ANI?- au spus apărătorii legii. Nici România nu seamănă cu celelalte ţări europene, fiind în multe privinţe o excepţie. De fapt, într-o manieră indirectă, apărătorii Agenţiei au admis că ea face excepţie, că este atipică şi problematică, dar au susţinut că nu există altă cale de a compensa insuficienţele sistemului judiciar din România sau al celui de control fiscal. Ideea de a întreprinde totuşi ceva împotriva corupţiei, a prevalat în faţa tuturor obiecţiilor.

Problema a fost agravată de conduita îndoielnică a preşedintelui Agenţiei, Cătălin Macovei, şi de faptul că tot mai multe investigaţii ale ANI au sfârşit prin a fi infirmate de instanţele de judecată. Este însă aproape imposibil pentru o figură publică să conteste public intervenţia ANI fără să pară suspectă şi de aceea a apărut bănuiala că în spaţiul acesta de absolută imunitate, funcţionarii instituţiei ar abuza, fie din dorinţa de a-şi manifesta puterea personală, fie la comandă politică. Deocamdată nu există nici o cale legală eficientă prin care ANI să fie verificată şi limitată în acţiunile ei şi de aceea nemulţumirile au crescut. Există cazuri de politicieni care au reuşit să obţină în instanţă infirmarea deciziilor ANI, dar a fost tardiv de vreme ce numele lor a fost expus în cele mai compromiţătoare chipuri.

Cei mai înalţi responsabili politici au trecut însă cu vederea aceste “imperfecţiuni” deoarece, aşa cu spunea ministrul Justiţiei în 2010 “diminuarea, pe cale legislativă, a prerogativelor Agenţiei Naţionale de Integritate, aşa cum s-a întâmplat în prima parte a anului 2010, cu consecinţa compromiterii raportului de ţară din iulie 2010, ar fi un atentat la interesele naţionale ale României”.

Tensiunea a sporit însă din nou în jurul acestei instituţii din clipa în care o altă sesizare împotriva ei a poposit pe masa Curţii Constituţionale. Avocatul Poporului, profesorul universitar Gheorghe Iancu, a declarat astăzi că i s-a cerut din partea forului constituţional un punct de vedere cu privire la o recentă excepţie de neconstituţionalitate. Declaraţia sa pune din nou pe jar lumea politică: “Cei de la ANI, a spus el, trebuie să înţeleagă că sunt anumite texte declarate neconstituţionale de CCR, iar lumea s-a plâns. Legea trebuie să rămână, instituţia rămâne, dar ce cuprinde legea este problema, adică sunt vreo trei-patru texte care transformă ANI într-o instanţă de judecată. Aceste texte, aşa cum a spus CCR, trebuie să nu mai existe acolo”, a încheiat Gheorghe Iancu.

În orice caz CCR, într-o componenţă modificată faţă de cea de acum doi ani, se găseşte din nou în faţa unui examen dificil.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Rodica Binder