1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

ANI între suveranism şi realism politic

Legea ANI ar putea fi din nou modificată în aşa fel încît să preîntîmpine o retrogradare din partea Comisiei Europene.

default

PDL a găsit, se pare, posibilitatea de a rediscuta legea ANI şi de a mai repara ceva din impresia de dezastru care s-a propagat după dezbaterea din Senat. Preşedintele comisiei juridice din camera Deputaţilor, Daniel Buda, a remarcat că articolul privitor la comisiile de verificare a averilor instituite pe lîngă Curţile de Apel ţine de competenţa Camerei Deputaţilor şi, prin urmare, nu ar fi putut fi modificat la Senat. Constituţia are de fapt, spre deosebire de alte situaţii, prevederi cît se poate de amănunţite şi care se găsesc toate la Art. 75. Dacă această interpretare a situaţiei va fi acceptată, legea se va întoarce la Camera Deputaţilor care are posibilitatea să reintroducă în lege comisiile speciale.

România se află sub o mare presiune diplomatică după decizia Curţii Constituţionale iar ministrul de justiţie a dezvăluit în plenul Senatului că există riscul ca marile capitale europene să insiste, în solicitarea lor mai veche, de a se introduce sancţiuni împotriva României. În acest context destul de încordat, deoarece ţările Europei occidentale manifestă o tot mai mare nervozitate şi nerăbdare faţă de reformele româneşti, dezbaterea despre suveranitate pare lipsită de simţul realităţii. Steagul suveranismului l-a înălţat senatorul Frunda György, dar el a fost preluat de PSD şi purtat pînă la Bruxelles, acolo unde eurodeputatul socialist Ioan Mircea Paşcu a dezavuat presiunile pe care Comisia Europeană le-ar face asupra unui Parlament naţional suveran.

Caracterul delicat al situaţiei a împiedicat însă continuarea acestei dezbateri, care ar fi pus probabil mai bine în lumină şi care sînt condiţiile morale ale suveranităţii. Dar ministrul de Justiţie, Cătălin Predoiu, a apucat totuşi să spună în cursul binecunoscutei şedinţe a Senatului că România „face în definitiv parte dintr-o structură federativă.“

Este un punct de vedere pragmatic şi realist care spune, la urma urmelor, că România nu are platforma morală de a înfrunta eficace punctele de vedere ale partenerilor săi europeni. România are, de altfel, mari dificultăţi în a pleda în politica sa externă pentru un punct de vedere sau altul din cauza slăbiciunii sale interne.

În sfîrşit, dacă senatorul UDMR, Frunda György, a devenit un campion al suveranismului românesc, lansînd pentru opinia publică un paradox provocator, responsabilii politici ai momentului nu au timp de reflecţie, fiind nevoiţi să dea pur şi simplu o soluţie dificultăţilor de moment.

Preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a anunţat miercuri că a solicitat Comisiei juridice să evalueze posibilitatea de a rediscuta legea ANI şi de a reintroduce prevederile referitoare la comisiile speciale.

Raportul Comisiei Europene va fi publicat abia în luna august, ceea ce oferă României exact răgazul de care are nevoie.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Rodica Binder