1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Anemia marilor puteri

În faţa pericolului reprezentat de islamiştii iranieni, cu ambiţiile lor nucleare şi ameninţările Teheranului la adresa securităţii regionale şi globale, SUA au reacţionat prin reeditarea proiectului de scut antirachetă.

default

De această dată urmează ca România să găzduiască părţi ale propusului sistem mobil menit să dejoace eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. Întrucât scutul a provocat, în vechea sa variantă, polono-cehă, furia neţărmurită a Rusiei lui Putin, chestiunea instalării lui în România n-a întârziat să-i intereseze pe formatorii de opinie vesteuropeni.

Handelsblatt din Duesseldorf semnalează aprobarea proiectului de către liderii români şi negocierile actuale dintre oficialii americani pe de o parte, şi autorităţile altor ţări din nordul şi sudul Europei, între care Cehia şi Polonia, pe de alta.

Acelaşi ziar consemnează decizia Washingtonului de a accelera materializarea proiectului, din pricina rigidităţii iraniene în conflictul iscat de programul nuclear persan. În ajunul deschiderii conferinţei internaţionale pe teme de securitate de la Muenchen, de la care Iranul n-a vrut în ruptul capului să fie exclus, subiectul sensibil al scutului revine şi în alte mari publicaţii germane, între care Die Zeit şi Tagesspiegel.

E desigur posibil ca şi noua variantă a scutului să genereze o opoziţie rusească mai mult sau mai puţin vehementă. În ce-o priveşte, "şefa diplomaţiei americane, Clinton, a respins planurile ruseşti de creare a unui nou sistem de securitate european cu participarea Moscovei, relevă Sueddeutsche Zeitung.

În răstimp, Franţa şi Germania pledează în continuare pentru o apropiere de Rusia. Consultările bilaterale, franco-germane, la nivel înalt au suscitat varii ecouri. "Dată fiind progresiva paralizie a Europei, nu s-ar putea plânge nimeni că Franţa şi Germania încearcă să umple vidul de putere, lăsat în urmă şi de tratatul de la Lisabona”, afirmă în context Le Figaro. Cotidianul conservator parizian le cere executivelor celor două ţări să lase în urmă retorica şi celebrările simbolice şi să treacă la fapte.

Că e mult de făcut, e clar. La fel de clar ca faptul că actuala slăbiciune americană e dublată de cronicizata criză economică a Japoniei, semnalată de ziarul parizian le Monde, precum şi de alunecarea în insignifianţă a Europei.

Cât de neînsemnat a devenit bătrânul continent reiese între altele din refuzul preşedintelui Obama de a participa la proiectatul summit americano-europeand e la Madrid. Acest refuz, scrie cotidianul austriac Die Presse, e „o palmă diplomatică” administrată unei "Europe marginale" de către o Americă a cărei prioritate politică externă s-a deplasat de mult spre răsărit şi vizează continentul asiatic.

Or, în spaţiul asiatic, Beijingul dispune, graţie spectaculoasei creşteri economice a Chinei, de net mai multe atuuri decât SUA, e de părere italianul La Repubblica. Ca atare, China pare a fi în măsură să tranşeze lesne, în favoarea sa, conflictele care au deteriorat sensibil, în ultima vreme, raporturile sino-americane.

Berliner Zeitung scoate în evidenţă faptul că, din unghi american, "Europa nu provoacă, din fericire, probleme prea mari, dar, din păcate nu e nici în stare să le rezolve pe acelea care se ivesc". Cu atât mai mult cu cât nici Germania nu stă pe roze. Potrivit multor comentatori, bilanţul primelor 100 de zile în funcţie al noii coaliţii guvernamentale creştin-democrat liberale de la Berlin este „anemic”, după cum se exprimă ziarul elveţian Neue Zuercher Zeitung.

Cotidianul din Zuerich deplânge şi faptul că, în goana după nişte sute de milioane provenind din evaziuni fiscale, "Germania lui Merkel îşi subminează fundamentele morale", acceptând să facă afaceri oneroase cu hoţi de date personale.

Regretele elveţiene sunt însă tardive. Frate, frate, dar brânza e pe bani. Ca să nu mai vorbim de marile sculpturi. Marile ziare occidentale se arătau vineri uluite de suma record obţinută în ziua precedentă, la o licitaţie, de „Bărbat mergând", una din celebrele creaţii ale elveţianului Alberto Giacometti. În răstimp, lipsa banilor şi înglodarea în datorii a venit de hac suveranităţii Greciei şi ar putea antrena în hău şi alte state din sudul Europei, precum Portugalia sau chiar Spania, se tem observatorii.

În fine, cotidianul austriac Die Presse evocă modul în care Google încearcă să se întărească şi să se apere pe viitor de noi atacuri ale hackerilor, precum cele comise de securişti chinezi care i-au infiltrat poşta electronică. „Hotărând forjarea unei alianţe cu NSA, concernul Google va avea de dat multe explicaţii". Această alianţă e de natură să işte mari temeri şi aprehensiuni, devreme ce „nici un serviciu secret american nu hrăneşte mai consistent decât NSA halucinaţiile paranoice" ale celor ce vehiculează teorii ale conspiraţiei.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident