Andrei Pleşu despre România şi Europa

I.T: Domnule Andrei Pleşu, vorbind despre potenţialul de europenitate al românilor, cum vedeţi reducerea acestui interval dintre o minoritate a elitelor, care a avut posibilitatea să-şi formeze reflexe europene şi marea majoritate a populaţiei care dă proba unor comportamente mai degrabă orientale?

A.P.: Este aşa pentru că amplasamentul nostru este diferit de amplasamentul altor ţări central europene şi nu putem să ne inventăm alt amplasament şi altă istorie. Este un fapt că în România amestecul de tradiţii, de obiceiuri, de deprinderi mentale este mai mare decât în alte părţi.

Eu cred totuşi în europenitatea noastră latentă şi au fost situaţii în istoria noastră modernă când ne-am ilustrat ca europeni. Pentru ca masa populaţiei să fie conformă cu o medie europeană este nevoie de un foarte amplu şi sever program de educaţie naţională. Din punctul meu de vedere lucrul cel mai trist care s-a întâmplat după 1989 este că Ministerul Învăţământului şi prim-miniştrii anteriori nu au înţeles, în suficientă măsură, ce importanţă are intensificarea sau accelerarea unui program de formaţie care să schimbe profilul intelectual şi mental al mediei populaţiei. Acest proces va dura mult, va trebui să treacă o generaţie sau două până când să observăm că, ceea ce numim clasa de mijloc, va fi reprezentativă pentru o medie europeană necesară. Altfel, vom trăi mereu în ruptura de care vorbeaţi la început, elite de mare nivel şi pe urmă o nebuloasă greu de clasat.

I.T.: Până atunci vom intra în Uniunea Europeană orientali cu aspiraţii europene...

A.P.: Acum, faptul de a fi şi oriental nu o să strice Uniunii Europene care riscă şi ea să devină monotonă dacă nu-şi sporeşte diversitatea. De altfel, Uniunea Europeană este receptivă la păstrarea diversităţii şi trebuie să-i fim recunoscători pentru asta. O să punem şi noi sarea şi piperul local în această reţetă cu riscurile de rigoare pentru reţeta globală dar şi cu o propunere de îmbogăţire.

I.T.: Credeţi că instituţiile europene şi mă refer în principal la Comisia Europeană au înţeles şi au avut în această perioadă de tranziţie, în aceste negocieri, capacitatea necesară de a înţelege care sunt probleme României şi au elaborat programe adecvate pentru această situaţie specială în care se află ţara noastră şi poate în egală măsură, Bulgaria?

A.P: Am observat şi eu de-a lungul timpului că nu întotdeauna ceea ce pentru organizaţia cu pricina este prioritar, este prioritar în aceeaşi măsură pentru noi. Noi a trebuit să facem faţă unei curse cu priorităţi care este foarte aglomerată şi care nu este neapărat aceeaşi cu ierarhiile prioritare ale lumii vestice. Dar mingea este în terenul nostru, noi suntem cei care vrem să ne integrăm, noi suntem cei care vrem să ne adaptăm la exigenţele Uniunii Europene şi prin urmare, trebuie să ne concentrăm asupra limitelor noastre mai mult decât asupra limitelor organizaţiei, care nu este obligatorie ca ţel. Sigur că există la nivelul Uniunii Europene o anumită birocraţie, există o informaţie la nivel administrativ asupra ţărilor care fac eforturi să se integreze... ar fi o utopie să ne imaginăm că funcţionarii de la Bruxelles sunt nişte fini cunoscători ai tradiţiilor şi istoriei ţărilor din estul Europei dar lumea va afla ce trebuie de aflat despre noi, după ce noi întâi facem pasul să ne învecinăm mai intens cu această lume. Este bine să ne concentrăm pe efortul pe care îl avem noi de făcut fiindcă altfel o să bombănim acru la marginea imperiilor.

I.T.:Se va descurca preşedintele Băsescu fără consilierul Andrei Pleşu?

A.P.:Cu siguranţă...ştiţi bine că nimeni nu este de neînlocuit.