1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Amurgul erei Merkozy

Summitul extraordinar al UE a accentuat singurătatea Angelei Merkel, deşi ea pare a se afla pe drumul cel bun. Teza lui Sarrazin, cum că Europa nu are nevoie de euro, face deservicii şi monedei comune.

Mai izolată ca nicicînd stă Angela Merkel în cîmpul crizei, de cînd Hollande a devenit preşedintele Franţei şi purtătorul de speranţă al Europei meridionale. Mai rău pentru şefa guvernului de la Berlin - continuă TAGES-ANZEIGER din Zurich să comenteze situaţia - este faptul că nu numai strada, ci şi guvernele se răzvrătesc împotriva severului curs de austeritate impus de încă cea mai puternică femeie a lumii.

Pentru prima oară, summitul UE de ieri s-a desfăşurat fără tandemul franco-german, fără consultările prealabile, între Berlin şi Paris, constată RECZPOSPOLITA.

Puternică, dar singură, fără prietenul Sarkozy, care i-a ascultat cuminte sfaturile, stă acum Merkel, fără a-şi fi schimbat poziţia, obligată în schimb să asiste la ceea ce CORRIERE DELLA SERA numeşte o modificare a ordinii internaţionale.

Nu însă şi a respingerii de către cancelara germană a ideii introducerii eurobondurilor, care ar egaliza datoriile, în detrimentul ţărilor performante şi în folosul celora ameninţate de faliment, relevă LUXEMBURGER WORT. Ziarul atrage atenţia şi asupra riscurilor: conceptul eurobondurilor poate funcţiona doar dacă ţările beneficiare adoptă în prealabil măsurile necesare diminuării datoriilor. În caz contrar, spirala acestora se va roti şi mai vijelios. Cît despre Hollande, el nutreşte ireala speranţă de a putea, cu ajutorul unui program keynesian de conjunctură, să soluţioneze problemele structurale.

Dar spirala datoriilor se poate accelera şi din pricina principiului „ban la ban trage”. Fiindcă, scrie BERLINER ZEITUNG, cui are i se dă, cui n-are i se ia. Germania, a cărei economie duduie, obţine pe pieţele internaţionale credite ieftine, în schimb ţările lovite de criză sunt penalizate masiv.

Cît despre şubrezirea monedei comune, ea ar fi favorizată - în optica ziarului HANDELBLATT - şi de tezele lui Thilo Sarrazin, expuse în noua sa carte, lansată public în nobilul hotel Adlon din Berlin. Despre eveniment relatează şi săptămînalul DIE ZEIT, care declină scrierii orice merite esenţiale, reproşîndu-i autorului că mizează pe caracterul provocator al unor sentinţe. Acelaşi hebdomadar publică şi un interviu cu Sarrazin.

Cît despre aşa-numita revoluţie a Angelei Merkel, cum titrează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG articolul de fond pe marginea convocării guvernului şi a prim miniştrilor din landuri, spre a concretiza „cotitura noii politici energetice”, aceasta rămîne deocamdată destul de confuză, nereuşind să se desprindă din ceaţa gîlcevilor gălăgioase şi a duelurilor politice interne.

Mai multă lumină a adus în hăţişul relaţiilor dintre pacienţi şi medici modificarea unor legi care consolidează drepturile celor dintîi. Pacienţii, scrie NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG, vor putea de acum înainte mai repede şi mai bine să afle care le sunt drepturile şi cum pot uza de ele. Regretabilă este în continuare absenţa unui fond de despăgubire a victimelor erorilor medicale, conchide ziarul citat.

Pagina de foileton a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG semnalează atribuirea Premiului Internaţional de Literatură Haus de Kulturen der Welt scriitorului român Mircea Cărtărescu, citînd şi un fragment din argumentaţia juriului: Investigarea propriului eu al personajului narator Mircea devine o investigare a lumii şi desfăşoară reţeaua unei gîndiri literare, a unei interconexiuni care leagă cele mai mărunte componente ale existenţei de cele mai mari.

Acelaşi ziar publică o însemnare despre disputa iscată între România şi Ungaria de dezhumarea rămăşiţelor pămînteşti ale scriitorului Jozsef Nyirö,decedat în 1953 şi îngropat în Spania franchistă, şi de planul partidului guvernamental Fidesz de a le reînhuma în cimitirul din Odorheiul Secuiesc.

Nyirö a fost un politician fascist, născut în Transilvania. Preconizata ceremonie ar urma să se desfăşoare în prezenţa preşedintelui Parlamentului Ungariei, László Köver, şi a premierului Orbán. Articolul semnalează şi respingerea de către Ministerul român al Afacerilor Externe a cererii Ungariei privind organizarea acestei ceremonii. Nyirö a fost un extremist, un antisemit şi un colaborator al regimului fascist – citează autorul textului argumentaţia MAE.