1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

"Americanii s-au cam baricadat în zona verde a Bagdadului"

Relatare de Daniel Scheschkewitz, adaptată de Cristian Ştefănescu

Luna noiembrie a fost, în intervalul trecut de la debarcarea regimului Saddam Hussein, cu jumătate de an în urmă, luna cu cele mai numeroase pierderi provocate de gherilele rebele trupelor americane staţionate în Irak. Rezistenţa anti-americană pare mai bine organizată decît oricînd. Pe de altă parte, responsabilul civil american Paul Bremer se străduie să obţină sprijin politic pentru aplicarea planului de transfer gradual a responsabilităţilor administrative către reprezentanţii legitimi ai Irakului. Acest proiect întîmpină rezistenţă din partea ayatolahului şiit Ali Sustani.

Experţi în probleme irakiene au analizat, ieri, la Washington, şansele şi riscurile strategiei americane, reuniţi la şi sub egida prestigiosului Brooking Institutions, aduncînd cu ei impresii culese recent chiar la faţa locului. Michael O'Hanlon, specialist în probleme de securitate, de exemplu, s-a întors din Irak cu convingerea că trupele americane nu vor reuşi să pună sub control propriu situaţia. "Am arestat sau lichidat între cinci şi zece mii de extremişti irakieni. E drept, am mai împuşcat pe cine nu trebuia sau am arestat persoane care apoi s-au dovedit a fi nevinovate. Dar am neutralizat cam tot atîţia adversari cîţi luptă, în continuare, împotriva noastră", a apreciat O'Hanlon.

O mare parte dintre aceşti rebeli sunt motivaţi financiar - fiecare militar american ucis atrage o recompensă de 250 de dolari, depăşind bariera strict ideologică a confruntării. Alţi paramteri, deci, decît cei în care se derula filmul războiului din Vietnam.

Scepticism se manifestă şi în ceea ce priveşte reconstrucţia civilă. Kenneth Polock, de la Centrul Saban pentru Studii Medio-Orientale, deplînge absenţa specialiştilor - funcţionari, ingineri, traducători; cu alte cuvinte, a partenerului irakian de dialog: "Americanii s-au cam baricadat în zona verde a Bagdadului. Nu prea au contact cu populaţia irakiană şi, de aceea, înţeleg destul de puţin din ceea ce afectează populaţia. Invers: irakienii se simt frustraţi pentru că nu au cui să-şi plîngă problemele; dar şi pentru că nu le este prea limpede ce vor, de fapt, trupele străine. Nimeni nu stă de vorbă cu ei, pentru că americanii au, acolo, un singur scop: să se protejeze".

Mulţi irakieni se tem, totuşi, că Statele Unite îşi vor retrage trupele, zădărnicind planul lui Bremer de suveranizare administrativă a Irakului. Fatwa pe care ayatolahul şiit Ali Sustani a aruncat-o asupra regimului de tranziţie este o mişcare mai degrabă tactică, urmărind intimidarea exilului irakian. Juan Cole, expert în islam la Universitatea Michigan, este de altă părere: şiiţilor chiar le este complet inacceptabilă formula guvernamentală seculară - motiv pentru care, conştienţi de suportul popular de care beneficiază, preferă votul popular direct de la bun început. "Nu trebuie să uitam că, vreme de 35 de ani, şiiţi irakieni au trăit într-un stat secular naţional arab condus de un regim militarist. S-ar putea să nu fie dispuşi să se lase încorsetaţi într-un nou sistem secular, impus de americani", a explicat Cole.

Două sunt punctele de acord comun general la nivelul experţilor: irakienii nu sunt pregătiţi pentru alegeri directe şi, în plus, prezenţa americană nu trebuie sacrificată pe altarul disputelor politice interne. Sau, mai explicit: alegerile prezidenţiale de anul viitor din Statele Unite nu trebuie să fie impedimentul care să blocheze şansa teoretică, măcar, a dezvoltării unei societăţi irakiene stabile şi pluraliste.