1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Americanii la Köln

THE AMERICANS se intitulează colajele lui Saul Steinberg, artist american originar din România, expuse în pavilionul SUA la expoziţia mondială din 1958 de la Bruxelles. Ele pot fi vizionate la Muzeul Ludwig din Köln.

Museum Ludwig 23. Mrz. – 23. Jun. 2013 ***Das Pressebild darf nur in Zusammenhang mit einer Berichterstattung über die Ausstellung verwendet werden*** Saul Steinberg, Ausstellungsansicht, Museum Ludwig Köln. Foto: Rheinisches Bildarchiv. © The Saul Steinberg Foundation / VG Bild-Kunst 2013 / KMSKB-MRBAB

D

Mai în glumă, mai în serios, vizitatorii celei dintîi expoziţii mondiale postbelice de la Bruxelles, în 1958, au localizat virtual pavilionul Statelor Unite între rai şi iad. Realmente, acesta fusese amplasat între pavilionul Vaticanului şi cel al Uniunii Sovietice. Cei 74 de metri de colaje în format mare, expuse pe opt panouri uriaşe în incinta construcţiei, prezentau lumii o Americă văzută cu ochii unui imigrant: Saul Steinberg.

Artistul, originar din România, s-a născut la Rîmnicu Sărat în 1919 şi s-a stins din viaţă la New York în 1999. A studiat sociologia şi psihologia la Universitatea din Bucureşti înainte de a se strămuta la Milano, în 1932. Cursurile facultăţii de arhitectură, pe care a absolvit-o cu succes în Italia fără a fi practicat ulterior vreodată această profesie, i-au stimulat talentul înnăscut de desenator şi caricaturist.

Deja în 1936 i-au fost publicate în revista săptămînală de umor Bertoldo primele caricaturi. De la bun început, Saul Steinberg şi-a creat un stil inconfundabil. Caracterul linear, minimalist, geometric al imaginilor era secondat de un fin mesaj filozofic. Umorul degajat, frizînd adesea absurdul, avea spre sfîrşitul carierei artistului să se încarce cu conotaţii pesimiste.

Steinberg nu a fost doar un desenator, ci şi un fotograf, un experimentator. În arta colajului a combinat grafica cu fotografia, a realizat măşti din hîrtia pungilor de ambalaj, a ilustrat ediţii ale revistei NEW YORKER, cărţi, albume. Şi, fireşte, cele opt panouri intitulate The Americans, expuse în 1958 în pavilionul american al „iarmarocului atomic”, cum a fost supranumită expoziţia de la Bruxelles, pe cînd conflictul est-vest devenise tot mai acut iar războiul rece mijise deja şi în conştiinţa colectivă.

Istoria acestor colaje uriaşe, în care se lasă identificate multe din simptomele lumii moderne, şi, desigur, mărci ale identităţii americane, este ea însăşi plină de surprize, întocmai ca viaţa artistului.

Ajuns în Statele Unite în 1942, după un sejur nedorit în Republica Dominicană, Saul Steinberg este trimis de Office of Strategic Services în timpul războiului în China, de unde ajunge în India, apoi în Africa de Nord şi Italia. Misiunea lui Steinberg avea un ţel deopotrivă creator şi strategic. Trebuia să ia peste picior, să înfiereze cu stiletul şi pensula cu tuş, fasciştii şi naziştii. Ulterior, desenele publicate în Das Neue Deutschland au fost răspîndite în spatele frontului inamic.

Deja în colajele The Americans se remarcă cu pregnanţă un anumit viraj al imaginilor spre anecdotica abstractă şi simbolică ce va marca creaţiile sale mai tîrzii.

Cei peste 70 de metri de colaje alcătuiesc o panoramă palimpsestică, hazlie, ludică, inteligentă, surprinzătoare şi în acelaşi timp excentrică şi fantastă a stilului de viaţă american, de la secvenţele vieţii citadine, pînă la scenele de gen.

După încheierea expoziţiei mondiale, cele opt panouri au fost secţionate vertical în 84 de părţi, spre a facilita transportul şi depozitarea lor. Din nefericire, nu s-a aflat la acea vreme un muzeu interesat să preia colajele. Acestea au fost luate în păstrare de Muzeul Regal de Arte Frumoase din Bruxelles, ceea ce a dus la salvarea lor.

Reasamblarea şi expunerea lor, deosebit de acribic documentată, la Muzeul Ludwig din Köln, constituie o premieră muzeală absolută, fiindcă niciodată, din 1958 pînă azi, Americanii lui Saul Steinberg nu au mai putut fi vizionaţi în varianta lor originală, în public.

Şi nici un atît de mare număr de creaţii grafice ale unui artist american, prezent multă vreme doar în unele galerii şi colecţii particulare de pe bătrînul continent, nu au devenit dintr-o dată accesibile publicului larg amator de artă. Nu puţine dintre caricaturile lui Steinberg mi-au reamintit de desenele inspirate din actualitate, pe care Dan Perjovschi, cu nişte ani în urmă, le aşternea pe pereţii albi, imaculaţi, ai aceluiaşi Muzeu Ludwig.

Pe lîngă faptul că expunerea lucrărilor lui Steinberg se armonizează perfect cu profilul colecţiilor permanente de artă modernă, contemporană şi americană ale Muzeului Ludwig, expoziţia The Americans are şi statutul unei îmbucurătoare şi scadente revelaţii. Fiindcă, în pofida caracterului lor pe alocuri filozofic şi simbolic, creaţiile artistului american născut în România au o ingeniozitate estetică şi o încărcătură anecdotică ce stimulează spiritul privitorului şi descreţeşte frunţile.

Iniţiaţii vor descoperi afinităţi elective între grafica lui Saul Steinberg şi unele curente ale veacului al XX-lea, expresionismul abstract, suprarealismul, arta pop. Nu este de mirare că însuşi Saul Steinberg, conştient de dificultăţile pe care polivalenţa talentului său şi varietatea tehnicilor grafice alese spre a-l exprima le ridică în calea tentativelor de clasificare, a mărturisit: lumea artei nu ştie în care sertar să mă aşeze.

Acest joc de-a v-aţi ascunselea cu stiluri, tehnici şi materiale, atît de palpabil şi pregnant în colajele Americanii, este practicat explicit în ciclul măştilor. Steinberg îşi fabrică măştile din acele pungi de hîrtie în care americanii îşi pun cumpărăturile pe care le poartă apoi în braţe din portbagajul autoturismului pînă în uşa apartamentului unde locuiesc.

Inge Morath este cea care a descoperit potenţialul subversiv al jocului cu identitatea. A realizat un întreg ciclu fotografic cu persoane foarte onorabile şi distinse, purtînd pe cap, aidoma unei cagule, diversele măşti manufacturate de artist, unele dintre acestea amintind chiar de măştile din folclorul românesc. Steinberg însuşi este imortalizat purtînd o mască peste cap.

Cîtă importanţă a acordat artistul motivului „măştii” şi componentei sale identitare se desprinde din următoarea reflecţie: O mască dezvăluie cum ar dori oamenii să fie văzuţi, ce ar dori ei să fie. Viaţa oamenilor ar putea avea două componente: cea emoţională, psihică, intimă şi cea socială, politică, în care el se întîlneşte cu alţi semeni şi în care trebuie să apară mereu în aceeaşi formă. Ceea ce fac oamenii, mai ales cei din America, este să-şi pună pe faţă o mască a fericirii.

Cînd pe 23 iunie expoziţia The Americans îşi va celebra finisajul, celor încîntaţi de colajele şi desenele lui Saul Steinberg, dar şi celor care au ratat ocazia de a le vedea pe viu, de a viziona filmul ce a însoţit expoziţia, le va rămîne la dispoziţie catalogul bilingv al acestui eveniment de excepţie.