1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Americanii şi moştenirea sclaviei

În SUA, ţară fondată în 1776, nouă milioane de oameni de origine africană au devenit victimele sclaviei. Această încălcare a drepturilor omului continuă să-i preocupe şi astăzi pe americani.

default

1863: sclavul Gordon din Louisiana a avut norocul să scape fugind în nordul Americii, unde sclavia era abolită

Sclavia a fost abolită în SUA în 1865, la finele războiului civil american. Aveau să mai treacă însă 144 de ani înainte ca Senatul din Washington să se decidă să-şi ceară scuze pentru crima sclavagismului.

Camera Superioară a Congresului a adoptat în iulie 2009 o rezoluţie care subliniază că „sclavia constituie în mod fundamental nedreptate, cruzime, brutalitate şi neomenie”. Rezoluţia regretă şi legile „Jim-Crow” care au stipulat discriminarea rasială sistematică, până în 1964, a cetăţenilor de culoare din America.

Va modifica oare această rezoluţie a Senatului din Washington şi politica externă americană? În aprilie curent, administraţia Obama a hotărât să boicoteze cea de-a doua Conferinţă ONU asupra rasismului, o reuniune care a avut loc la Geneva.

Prima conferinţă, derulată la Durban, în Africa de Sud, în 2001 se soldase cu o declaraţie finală marcată de antisemitism, ce echivala sionismul, mişcarea de redeşteptare naţională a evreilor, cu rasismul, iar SUA o părăsiseră înainte de a se încheia. Oficial, americanii şi-au motivat decizia de a se distanţa de aceste conferinţe scoţând în evidenţă tocmai pasajele anti-israeliene din declaraţiile lor finale.

Organizaţiile afro-americanilor din SUA au criticat masiv boicotarea acestor conferinţe şi în special a celei de la Geneva, bănuind că motivul real ar fi constituit-o revendicarea lor şi a statelor africane ca Washingtonul să-şi ceară iertare pentru sclavie şi să plătească despăgubiri. Tavis Smiley, directorul fundaţiei pentru istorie afro-americană a calificat decizia administraţiei americane drept o eroare:

„Cum putem să justificăm boicotarea unei conferinţe mondiale împotriva rasismului? In SUA, rasismul continuă să fie problema cea mai persistentă”, a mai afirmat Smiley, exprimându-şi deschis dezamăgirea. El a criticat şi rezoluţia din iulie a Senatului american, întrucât a exclus categoric plata de despăgubiri în folosul victimelor rasismului şi sclaviei, respectiv al urmaşilor lor.

Organizaţiile afro-americane menţionează în context promisiunea nicicând onorată a preşedintelui Lincoln, care, după războiul civil american, le-a promis sclavilor, în chip de reparaţii, „40 de hectare de pământ şi un catâr”. Dar tribunalele americane au respins până acum in corpore toate plângerile înaintate împotriva guvernului din Washington.

Ca atare, unele organizaţii afro-americane doresc să oblige prin justiţie o serie de concerne, care ar fi profitat în trecut în mod direct de pe urma muncii sclavilor, să plătească despăgubiri.

Este vorba, între altele, de concernul de asigurări Aetna, de societatea de căi ferate CSX şi de Fleet Bank in Boston, o instituţie monetară de pe coasta de est a SUA. Afro-americanii le-au solicitat acestora achitarea „unor salarii neplătite sclavilor” în valoare de 1,4 miliarde de dolari.

Or, potrivit purtătoarei de cuvânt a societăţii de căi ferate, CSX, Kathleeen Burn, „sclavia a fost într-adevăr un capitol tragic al istoriei noastre. Dar aceasta îi priveşte pe toţi americanii şi nu li se poate atribui o răspundere specială unor firme sau branşe anume”. Rămâne de văzut în ce măsură acesta va fi ultimul cuvânt în dezbaterea americană privind moştenirea sclaviei.

Autor: Andreas Zumach / Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz