America se reculege

Minute de reculegere îi uneşte azi, la 11 septembrie 2001, pe new-yorkezi şi pe ceilalţi americani, în chiar clipele în care, acum 10 ani, cei 19 terorişti arabi îşi izbeau avioanele de pasageri, deturnate anterior, în ţintele lor.

Două coloane de lumină, simbol complex, semnalând tenacitatea şi voinţa americanilor de a rezista obscurantismului alimentând fanatismul religios ce-a stat la baza atentatelor, ţâşnesc azi din Ground Zero.

Locul pustiit cu un deceniu în urmă de prăbuşirea celor doi gemeni ai World Trade Center nu e, totuşi, singurul care, alături de Pentagon, devastat atunci de al treilea avion deturnat, merită o atenţie specială.

Shanksville constituie în sine un simbol luminos. Un simbol de-o importanţă ce nu poate fi supraapreciată, întrucât e locul în care, graţie pasagerilor americani, s-a prăbuşit un avion menit să distrugă Capitoliul.

Din pricina curajului „sinucigaş” al oamenilor simpli din acest avion american, teroriştii „sinucigaşi” care îl capturaseră au dat greş. N-au reuşit să-şi îndeplinească misiunea, aşa cum nici dezumanizarea generală, menită să promoveze scopuri ideologice fundamentalist-islamice nu s-a produs  şi nu are vreo şansă de a izbuti vreodată.  

Împreună cu predecesorul său la Casa Albă, George Bush, actualul preşedinte al Statelor Unite, Barack Obama, şi-a propus nu doar să depună flori în toate aceste locuri, ci şi să asiste la ceremonia comemorând cele aproximativ 3.000 de  persoane ucise, acum zece ani.

Ceremonia, derulată în condiţii de securitate excepţionale, include citirea, la proaspăt inauguratul memorial de la Ground Zero, a numelor tuturor victimelor. Concerte, întruniri, rugăciuni  publice şi servicii divine completează paleta comemorărilor.

Împreună cu americanii se arată îndoliat întregul Occident, întreaga lume liberă. Mass-media de pretutindeni oferă retrospective, analize, comentarii. O lume întreagă meditează asupra modului în care megaatentatele au schimbat lumea.

Atentatele fuseseră ordonate, în numele Islamului, de fostul şef al reţelei al Quaida, Osama Bin Laden. Fuseseră planificate de unul din locotenţii săi şi executate de teroriştii, în mare parte saudiţi, conduşi de egipteanul Mohamed Atta.

Pentru prima dată, comemorarea victimelor are loc fără ca Bin Laden să le mai poată urmări. Şeful terorist, depistat la Abottabad, în Pakistan, la o aruncătură de băţ de capitala Islamabad, şi-a pierdut viaţa în ziua de 2 mai, într-un raid al unui comando american.

Indiscutabil, înainte de a îmbătrâni şi de a se ascunde în spatele unor potentaţi pakistanezi şi a fustelor diverselor sale neveste, fondatorul al Quaidei a fost, în lumea crimei teroriste, un deschizător de însângerate drumuri. 

Îndrăzneala, dimensiunea şi consecinţele atacului său de la 11 septembrie 2001, care a devoalat dureros vulnerabilitatea Americii şi a lumii libere, sunt fără precedent în istoria terorismului.

În universul acestui instrument de luptă politică, multipla agresiune a declanşat nu doar un terorism de tip nou, mondializat, sinucigaş şi axat pe genocid, şi, în reacţie, un război anti-terorist global care e departe de a se fi încheiat, ci a pus pe făgaşe noi întreaga viaţa internaţională. Atentatele au precipitat omenirea spre prăpastia confruntării dintre civilizaţia apuseană şi universul islamic. 

Marele pericol, care este mariajul dintre ideologia şi violenţa fanatismului religios şi posesia, de către terorişti, a unor arme de distrugere în masă, persistă. În ajunul comemorărilor, în Afganistan s-a aruncat în aer un kamikaze, la bordul camionului său  plasat la intrarea unui avanpost al alianţei nord-atlantice. Atacul s-a soldat cu rănirea a zeci de persoane, între care 50 de militari occidentali.

E lesne de imaginat ce-ar fi fost dacă acest atentator, ori predecesorii săi acţionând în SUA, acum 10 ani, ar fi dispus de o bombă murdară. În Pakistanul vecin există nu doar un arsenal nuclear, baze ale talibanilor şi numeroase formaţiuni islamiste, ci şi organizaţii teroriste care au infiltrat armata şi serviciile secrete.  

În Germania cancelarul Merkel a făcut declaraţii similare celor rostite ulterior, în Australia, de şeful diplomaţiei franceze, Alain Juppe. Potrivit lor, „lupta contra terorismului nu s-a încheiat, iar ameninţarea contra ţărilor noastre se menţine”.

În fapt, în ciuda eliminării lui Bin Laden şi a slăbirii perceptibile a al Quaidei, primejdia ar putea chiar să mai ia amploare, înainte de a dispărea. Fiindcă America, obosită de un deceniu de război, se află într-un accentuat declin, iar occidentul e pradă unei crize de credibilitate cu un amplu impact economic şi financiar. În aceste condiţii, retragerea precipitată din Irak şi Afganistan nu va contribui de fel la reducerea pericolului terorist.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz