America, Rusia, Israelul şi perpetuarea pericolului iranian

Deşi chestiunea iraniană se dezbate şi în actuala sesiune a Adunării generale ONU, soluţionarea ei pare pe moment la fel de improbabilă, ca şi adoptarea de noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Nu e deloc întâmplător faptul că subiectul conflictului nuclear cu Iranul se situează chiar în centrul dezbaterii Adunării Generale ONU, care debutează marţi. Fiindcă recent, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a dat publicităţii un nou raport foarte critic la adresa suspectului program atomic al regimului de la Teheran.

Că pericolul emanând din partea fundamentaliştilor islamici iranieni persistă le e clar tuturor liderilor occidentali.

Cu toate acestea nimeni nu se aşteaptă ca Iranul să fie silit să conformeze cererilor internaţionale prin intermediul adoptării unui embargo. Fiindcă Rusia, figurând alături de China comunistă în postura de avocat internaţional al regimului persan a şi anunţat că va obiecta împotriva extinderii sancţiunilor internaţionale foarte moderate impuse până în prezent Teheranului.

În răstimp, alerta a luat proporţii în SUA. „Iranul nu şi-a revizuit poziţia din cauza sancţiunilor şi nu cooperează câtuşi de puţin cu Agenţia Internaţională pentru Energie atomică de la Viena”, a subliniat Sean McCormack, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american. Potrivit lui „Iranul a purces pe calea progresivei izolări internaţionale”, a mai spus el, textual.

Or, sprijinul rusesc la ONU demonstrează că, pe moment, Iranul e încă departe de a fi fost total izolat.

Întrucât Teheranul insistă să sfideze lumea, să-şi continue masivul program de îmbogăţire a uraniului, precum şi pe cel de fabricare a unor rachete transportoare de ogive nucleare, pericolul iranian devine tot mai acut.

Concomitent, preşedintele iranian şi-a reluat ameninţările de distrugere a statului evreu, iar tensiunile din raporturile dintre Washington şi Moscova au sporit sensibil. Ca atare, SUA nu se aşteaptă ca Rusia să cedeze în Consiliul de Securitate şi să admită înăsprirea sancţiunilor.

SUA se arată, în consecinţă, tot mai hotărâte să ofere Israelului armele capabile să înlăture ameninţarea. Administraţia Bush intenţionează să livreze rapid Ierusalimului 1000 de aşa-zise bombe inteligente, capabile să penetreze fortificaţii subterane. Guvernul SUA speră ca exportul în Israel al „distrugătoarelor de buncăre” să fie aprobată de Congres încă în cursul lunii curente.

Simultan, Casa Albă a afirmat că încearcă să rezolve în continuare problema iraniană pe cale diplomatică.