1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Ameninţări şi consolări

În timp ce Moscova ameninţă occidentul, miniştrii de externe din Germania şi Franţa vizitează simbolic Moldova şi Georgia.

"Este un simbol: ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, şi omologul său francez, Laurent Fabius, vizitează împreună Molova şi Georgia", anunţă Der Spiegel în ediţia online. "Sunt aşadar state în care tensiunile politice interne persistă de ani buni şi asupra cărora Moscova priveşte cu mult interes".

Din articol mai aflăm şi poziţia Berlinului faţă de situaţia din Moldova, pentru care oamenii contează, fie că "este vorba de opoziţie sau de minorităţi etnice". "O politică de includere faţă de Transnistria", ca şi relaxarea relaţiilor cu Rusia se impun acum. Spiegel online citează surse din cadrul Ministerului de Externe de la Berlin, potrivit cărora "dorim nu doar să susţinem calea reformelor urmată de guvern, ci şi apropierea oamenilor faţă de Europa, mai ales prin intesificarea schimburilor culturale la nivelul tineretului".

Vizita celor doi diplomaţi în zonele de criză este pe larg prezentată şi de Frankfurter Allgemeine Zeitung. "Un premiu de consolare", aşa numesc comentatorii prestigioasei publicaţii atitudinea occidentului faţă de statele de la graniţa răsăriteană a comunităţii. "Parteneriatul estic a fost teoretic o strategie politică menită a lega, prin Tratate de Asociere la UE, state precum Ucraina, Moldova sau Georgia, fără a le oferi calitatea de membri. Putin vrea în mod evident să împiedice o eventuală demonstraţie de şarm european în statele din Moscovei şi, de aceea, ce s-a întâmplat ieri în Ucraina se poate repeta mâine în Moldova sau Georgia. Nu e de mirare că politicienii din state în care Rusia și-a amplasat trupe cu ajutorul separatiştilor cred că oferta UE nu este decât un premiu de consolare, care nu ar fi de prea mult folos în situaţii de criză".

Şi tot FAZ, mai exact corespondentul publicaţiei Karl-Peter Schwarz, prezintă un fel de portret al premierului Republicii Moldova, Iurie Leancă, în care încă de la început se stabilesc parametrii acestei funcţii: "Există joburi mai atractive în Europa decât acela de premier al Moldovei. Iurie Leancă, în vârstă de 51 de ani, care i-a întâmpinat miercuri pe minştrii de externe din Germania şi Franţa, conduce guvernul unui stat micuţ, extrem de sărac, în care domină corupţia şi unde soldaţii ruşi au ocupat provincia separatistă transnistreană".

Şi din Bavaria Europa este privită cu rezerve. "Întoarcerea fricii" titrează Süddeutsche Zeitung" analiza semnată de Klaus Brill. Deşi 2014 este anul mai multor jubileuri, "de la cele mai groaznice momente de supunere şi ucidere în masă, până la momentele eliberării şi împăcării", el este, în opinia lui Brill, şi "un an de criză pentru Europa Centrală şi de Est. Faptul că Polonia, Cehia, Ungaria şi alte cinci state serbează la 1 mai un deceniu de la aderarea la UE ar putea fi un motiv liniştitor. Tocmai acum statutul de membru al comunităţii , dar şi al NATO, ar putea echilibra balanţa în faţa unor noi încercări de supunere şi a unor noi atacuri. Şi sigur şi cei 25 de ani de la căderea comunismului i-ar îndreptăţi pe mulţi să creadă că dictatura şi dominaţia ruşilor asupra vecinilor nu va mei reveni nicicând."

Amintind şi de izbuncirea celui de-al Doilea Război Mondial, la 1 septembrie 1939, după exact 75 de ani, Klaus Brill crede că nu există o traumă mai mare pentru populaţia din Europa Centrală şi de Est decât o înţelegere ruso-germană, amintind de pactul dintre Stalin şi Hitler. Cu atât mai mult, este interesant de urmărit de ce "în Germania suprinzător de mulţi oameni manifestă înţelegere pentru deciziile lui Putin şi invocatele măsuri de siguranţă necesare Rusiei."

Pe lângă ameninţări şi consolări, există însă şi motive de optimism: "Europa iese din mocirla datoriilor", anunţă berlinezii de la Die Welt, referindu-se la "copilul problemă" Grecia, care, după un deceniu, a reuşit în sfârşit să prezinte bilanţuri financiare pozitive. "Aterizare la punct fix", o analiză amănunţită a deficitului public din cele 28 de state comunitare, publicată tot în Die Welt. Dacă, în grafic, Grecia şi Slovenia rămân în zona de risc, România se poate lăuda cu un deficit de numai 2,3 la sută din PIB, dar nu joacă în liga campionilor, unde regăsim, pe lânga Germania (cu deficit 0) şi Bulgaria cu datorii de 1,5 la sută din PIB, la finalul anului 2013.