Ambasadorul UE despre depolitizarea administraţiei

Alături de corupţie, canibalismul politic este, în viziunea Uniunii Europene, cel mai mare păcat al românilor. O mulţime de proiecte finanţate din fonduri europene nu s-au mai realizat sau au întîrziat mult din cauza rivalităţilor politice. Jonathan Scheele a dat exemplul staţiei de epurare a apelor reziduale de la Glina. Proiectul a fost blocat din cauza disputelor dintre primar şi Consiliul General. De fapt e vechea poveste a proiectelor lui Traian Băsescu boicotate de majoritatea PSD.

Jonathan Scheele n-a intrat în amănuntele politice ale unor afaceri binecunoscute şi s-a limitat la acest exemlu, deşi ar mai fi putut să dea şi altele. În trecut Scheele făcuse imprudenţa să ceară socoteală primului ministru Adrian Năstase pentru blocarea unor împrumuturi destinate muncipiului Bucureşti, dar se alesese cu o replică dură. Primul ministru a anunţat că se va plînge preşedintelui Comisiei Europene Romano Prodi, sugerînd că nu îl consideră pe Scheele de rangul său. De astă dată ambasadorul Comisiei Europene a spus ce a avut de spus mai pe ocolite. "Fondurile europene a spus el trebuie separate de orice interese politice."

După alegeri în Bucureşti configuraţia politică s-a schimbat, dar problema de fond a rămas aceeaşi. Administraţiile instalate după alegeri, a spus Jonathan Scheele, ar trebui să se ferească de ispita de a crede că tot ce au făcut ceilalţi este automat un lucru rău.

Discursuri de acest tip s-au auzit destule la Bucureşti, dar fără efecte vizibile. Rămîne totuşi speranţa că banii Uniunii Europene vor reuşi încetul cu încetul ceea ce pedagogia nu a reuşit. Şi anume să-i aşeze pe români laolaltă şi să-i oblige să lucreze pentru interesul general. Fondurile gratuite ale Uniunii Europene, administrate prin diferite programe, au şi calitatea de purta cu ele o neutralitate politică de care resursele interne nu se bucură. Ideea este ca odată cu banii veniţi de la Bruxelles să intre în ţară şi moravuri mai bune.

Dar nimeni nu ignoră riscurile şi anume ca subvenţiile europene să fie pe nesimţite absorbite pe conductele subterane ale corupţiei din România. Tocmai de aceea combaterea corupţiei rămîne principalul subiect de discuţie în dialogul dintre Bucureşti şi Bruxelles.