1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Ambasadoarea Germaniei la Chișinău: „Pro-european“ înseamnă de fapt „pro-moldovean“

DW a realizat un interviu în exclusivitate cu Excelența Sa, ambasadoarea Germaniei la Chișinău, d-na Ulrike Knotz. Am discutat despre provocările geo-politice, dar și despre rolul Germaniei în soluționarea acestora.

Ulrike Knotz, ambasadoarea Germaniei la Chișinău

Ulrike Knotz, ambasadoarea Germaniei la Chișinău

Criza politică și socială, precum și jaful din sistemul bancar din Republica Moldova, au dus la răcirea relațiilor dintre Chișinău și partenerii europeni. Cu toate acestea, țările din UE și-au reconfirmat încrederea în noul Guvern „pro-european”, condus de Pavel Filip, dar au accentuat că nu vor susține Republica Moldova dacă aceasta nu va implementa reforme concrete în domeniile cheie ale țării. Un rol important în aceste discuții îl joacă Germania, mai ales că, anul acesta ea deține Președinția OSCE, iar conflictele moldovenești sunt încă o problemă ce macină mica țară din sud-estul Europei. Deutsche Welle a realizat un interviu în exclusivitate cu Excelența Sa, ambasadoarea Germaniei la Chișinău, d-na Ulrike Knotz, în care am discutat despre problemele Republicii Moldova, provocările geo-politice, dar și despre rolul Germaniei în soluționarea acestora.

DW: Cum apreciați relațiile moldo-germane din ultimul an? Criza politică din R. Moldova a avut vreo influență asupra acestora?

Ulrike Knotz: Relațiile dintre ţările noastre sunt aşa precum au fost întotdeauna – intense şi prietenoase. La Berlin, interesul pentru evoluţiile din Republica Moldova este în continuare foarte mare, ceea ce este vizibil şi din fluxul vioi de vizitatori în ambele direcţii. Bineînţeles, instabilitatea politică din anul trecut, schimbările frecvente de guvern – se cunoaşte că au fost cinci prim-miniştri şi trei perioade în care guvernul a fost doar în exerciţiu – au dus la faptul că nu am avut aici vizite la nivel înalt, de exemplu la nivel de miniştri. Este absolut normal.

Apropo, în acest an, atenţia germană şi angajamentul german sunt deosebit de înalte, dat fiind faptul că Germania deţine preşedinţia în cadrul OSCE, acea organizaţie care are pe agenda sa cele trei teme „moldoveneşti“: reintegrarea Transnistriei, implementarea statutului de autonomie al Găgăuziei precum şi integrarea minorităţilor naţionale.

DW: Germania a susținut mereu parcursul european al R. Moldova. Această susținere se va prelungi și în continuare?

Bineînțeles că Germania susține în continuare „parcursul european” al Republicii Moldova. Permiteţi-mi însă să clarific, ce înseamnă de fapt „parcurs european“ în înţelegerea noastră. Dacă veţi întreba oamenii în lumea întreagă cum doresc ei să trăiască, veţi primi răspunsuri care, în esenţă, sunt unele şi aceleaşi: doresc ca regulile şi legile să fie valabile în mod egal pentru toţi, doresc să-şi exprime liber opinia şi să-şi decidă soarta de sine stătător. Fireşte că îţi doreşti siguranţă personală şi o bunăstare modestă. Consider că pentru europeni, standardele elaborate de către Uniunea Europeană pe parcursul timpului, sunt cea mai bună cale de realizare a acestor obiective. „Proeuropean“ înseamnă de fapt „promoldovean“.

DW: Criza din sistemul politic de la Chișinău au scos la proteste oamenii. Ce părere aveți despre aceste proteste?

Cred că nemulțumirea oamenilor care protestează în stradă poate fi înţeleasă. Sărăcia, emigrarea şi corupţia nu sunt cataclisme naturale, ci rezultatul unui proces de reforme politice şi sociale care nu a avansat suficient. Mi se pare legitim ca oamenii să le amintească politicienilor, pe cale paşnică, de responsabilitatea acestora.

DW: Germania, alături de alte state occidentale, au susținut noul guvern ales la Chișinău. De ce s-a făcut această alegere, luând în considerație că actuala guvernare nu are susținerea populației?

Cancelarul federal, Merkel, l-a felicitat pe prim-ministrul Filip cu prilejul începerii mandatului, dorindu-i succes în implementarea reformelor necesare. La întrebarea în ce măsură cetăţenii Republicii Moldova acceptă noua guvernare, pot răspunde doar cetăţenii şi aceasta este o altă poveste. Guvernul şi majoritatea parlamentară ce a acordat acest mandat, trebuie acum să câştige încrederea populaţiei printr-o politică ce oferă ţării şi cetăţenilor ei o perspectivă credibilă.

DW: Ce sfaturi și soluții ați da R. Moldova pentru depășirea crizei social-politice?

Eu cred că există în interiorul Moldovei o serie de motive, din cauza cărora ţara se află la moment într-o situaţie dificilă. Şi în alte ţări cu o economie în tranziţie se vede că nu este simplu, să se elibereze de trecutul totalitar, să edifice instituţii democratice independente şi să realizeze reforme. Important este să existe reguli corecte de joc pentru toţi, astfel încât instituţiile principale de reglementare a societăţii şi economiei, mai întâi de toate justiţia, dar şi Banca Naţională şi administraţia publică să poată acţiona în mod independent. Asupra faptului că acestea trebuie ţinute în afara luptei politice pentru putere, adică „depolitizate”, a atras atenţia în mod ferm şi Consiliul European în concluziile sale din 15 februarie 2016. Sper foarte mult, ca legile, pe care le-a adoptat de curând parlamentul, să acţioneze în această direcţie. Important este ca guvernul şi partidele politice să fie dispuse să facă acest lucru. Societăţii civile îi revine aici, de asemenea, o sarcină extrem de importantă – să fie „câinele de pază” şi să admonesteze.

DW: Cum vedeți rezolvarea conflictului transnistrean și ce pericole pentru securitatea internă planează asupra Moldovei?

Cel mai important lucru este ca de ambele părţi, atât la Chişinău cât şi la Tiraspol, să existe voinţă politică, pentru a ajunge la o soluţie. Conflictul nesoluţionat nu este doar o problemă politică, ci înseamnă, la modul concret, şi o sumedenie de complicaţii şi dificultăţi pentru populaţie şi economie, fiind un obstacol pentru dezvoltarea sănătoasă a ţării.

Din acest motiv este foarte important, ca stagnarea să fie depăşită şi, înainte de toate, să fie purtate discuţii în cadrul așa-numitului format „1+1“, între Chişinău şi Tiraspol, cu privire la teme concrete cum ar fi comerţul, transporturile, educaţia sau telecomunicaţiile. Dacă va exista disponibilitate serioasă pentru dialog şi angajament constructiv văd aici o mare şansă pentru identificarea împreună a soluţiilor pentru problemele practice, spre binele oamenilor pe ambele maluri ale Nistrului.

Germania susţine de ani de zile procesul de soluţionare a conflictului printr-o contribuţie proprie, şi anume prin conferinţele OSCE, ce au loc în mod tradiţional în Bavaria. În lumina ultimei conferinţe din octombrie 2015 de la Rottach-Egern a putut fi găsită o soluţie de fond pentru problemele comerciale atât de centrale, care, având în vedere conflictul transnistrean nerezolvat, au rezultat din Acordul de Liber Schimb dintre Moldova şi UE. Compromisuri rezonabile de acest gen arată, că multe pot fi rezolvate, dacă toţi participanţii – în acest caz, Chișinăul, Tiraspolul și Bruxelles-ul – doresc aceasta cu fermitate.

În acelaşi spirit, un scop important al preşedinţiei noastre OSCE din acest an, este de a da noi impulsuri procesului 5+2 la toate nivelurile. Discuţiile în acest format la care participă, în afară de Chişinău şi Tiraspol, şi OSCE, Rusia şi Ucraina precum şi SUA şi UE-în calitate de observatori, au ajuns, din păcate, de ceva timp în impas.

Cum poate fi depăşit acest impas – acesta a fost scopul central al vizitei recente, aici în ţară, a Reprezentantului nostru Special pentru conflictul transnistrean, ambasadorul Meier-Klodt, care a purtat deja discuţii în acest sens în toate celelalte capitale participante.

În ceea ce priveşte riscurile pentru securitate: în mod special, ţara în care domneşte democraţia şi statul de drept, ţara în care se depun eforturi pentru integrarea minorităţilor etnice şi se soluţionează conflicte interne, poate să găsească puterile necesare pentru a rezista influenţei externe nedorite. Iată de ce cred că, înainte de toate, o politică veritabilă de reforme şi voinţa pentru soluţionarea conflictului sunt de o importanţă vitală pentru stabilitatea pe termen lung şi capacitatea Republicii Moldova de a acţiona la nivel internațional.

DW: Recent, ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski a declarat că „Parteneriatul Estic ar fi un adevărat fiasco”, pentru că nu a oferit țărilor incluse perspective de aderare la UE. Considerați ca Parteneriatul Estic a eșuat sau, dimpotrivă, constituie o șansa de integrare europeana pentru Moldova?

Parteneriatul Estic oferă statelor partenere o conectare politică şi economică mai strânsă cu UE, susţinând statele partenere în procesele de reforme necesare în acest sens; în plus, acesta sprijină, prin intermediul platformelor multilaterale, şi cooperarea dintre statele partenere. În felul acesta UE promovează stabilitatea sustenabilă în vecinătatea sa estică, o stabilitate ce presupune reforme în spiritul democraţiei şi al statului de drept, precum şi a unei structuri economice bune. Statele vecine trebuie să poată oferi cetăţenilor lor un viitor bun şi UE doreşte să le ajute aici. Întrebarea dacă aceste state vor putea deveni vreodată state-membre are în acest context, deocamdată, un rol secundar; important este ca potenţialul politic şi economic al relaţiilor strânse să fie valorificat. Şi aici ţările Parteneriatului Estic îşi aleg calea proprie privind relaţiile lor cu UE. Moldova, Ucraina şi Georgia şi-au încheiat acorduri de asociere, Belarus, Azerbaidjan şi Armenia nu au făcut acest lucru, însă caută pe alte căi posibilităţi de colaborare intensă cu UE.

UE şi partenerii săi au reiterat, în cadrul ultimului summit al Parteneriatului Estic de la Riga din mai anul trecut, ataşamentul lor faţă de Parteneriatul Estic. În acelaşi timp, în cadrul întâlnirii la nivel precum şi în procesul de revizuire a politicii europene de vecinătate de anul trecut, s-a reflectat asupra faptului cum pot fi îmbunătăţite în continuare instrumentele existente ale UE, pentru a susţine partenerii în realizarea reformelor. Totodată summit-ul a subliniat, în mod clar, rolul societăţii civile.

În general, cu Parteneriatul Estic lucrurile stau aşa precum şi cu alte politici ale UE: acesta trebuie să fie mereu revăzut şi dezvoltat. Chiar şi dacă cu cele 28 de state-membre adeseori este nevoie de timp – capacitatea de învăţare este unul din marele avantaje ale UE.

DW: Anexarea Crimeii de către Federația Rusa și războiul din Estul Ucrainei au readus în discuție subiectul unei eventuale uniri a R. Moldova cu România. Nu de puține ori se invocă „modelul german” al reunificării. Cât de realistă ar fi varianta unirii în actualul context geopolitic?

Consider că o Moldovă puternică, unită şi înstărită este cea mai bună perspectivă pentru toţi moldovenii. În ceea ce priveşte relaţiile cu vecinii, am impresia că Prutul deja acum uneşte oamenii. Se circulă mult în ambele sensuri, nu doar pentru vizite reciproce, ci şi pentru a face cumpărături, pentru a face plinul. România şi Moldova deja colaborează foarte strâns în toate domeniile, existând şi foarte multe legături între oameni.

Referitor la chestiunea relațiilor şi mai strânse doar atât: trebuie chibzuit bine dacă reunificarea poate fi oportună în calitate de proiect politic - în general, în Europa orice încercare de a modifica graniţele poate deschide cutia Pandorei. Eu cred că dorinţa pentru o viaţă mai bună, o viaţă în libertate şi bunăstare reprezintă o temă centrală pentru majoritatea oamenilor din Moldova. Cei care poartă responsabilitatea politică în Moldova trebuie să se gândească, cum să răspundă acestor nevoi, aici şi acum: Aceştia ar trebui să iniţieze reformele necesare, nu doar pe hârtie, astfel încât ţara să le poată oferi tuturor cetăţenilor săi un viitor mai bun, indiferent de limba ce o vorbesc, de alfabetul pe care îl utilizează, sau de apartenenţa etnică.

DW: Ce proiecte economice germane (asistență, investitori etc.) sunt în R. Moldova? Este planificată extinderea acestora?

Germania susține Republica Moldova, deja de mai mulți ani, prin proiecte în toate domeniile - economie, cultură, mass-media, dar și în domeniul politicii de promovare a democrației și a statului de drept. Doresc sa evidențiez doar câteva activități: în domeniul cooperării economice, unde este activă mai întâi de toate agenția noastră de dezvoltare „Agenția de Cooperare Internațională“, accentul se pune pe dezvoltarea economică durabilă și cea regională. Există, de exemplu, proiecte de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, de îmbunătățire a aprovizionării cu apă potabilă şi proiecte ce oferă suport agențiilor de dezvoltare regională. Ceea ce ne este în mod special aproape de suflet este consolidarea administrațiilor comunale. În Moldova dar și în alte țări comparabile cu ea am cunoscut primari şi consilii locale foarte pozitivi şi purtători de speranţă. Consider că aceasta se datorează contactului direct cu populaţia, simt zi de zi responsabilitatea lor, neavând timp pentru jocuri politice de partid.

În domeniul culturii ne axăm desigur pe susţinerea disciplinei Limba germană în şcoli şi universităţi, prin instruirea învăţătorilor şi delegarea lectorilor şi consilierilor de specialitate. La moment ne extindem angajamentul şi în domeniul instruirii profesionale. Importante sunt în continuare şi programele diverse de burse, destinate nu doar pentru studenţi, ci şi pentru savanţi şi tinerii specialişti, ce pot absolvi, de exemplu, un stagiu de practică în Bundestag-ul german sau într-o întreprindere germană. Pentru jurnalişti există seminariile de perfecţionare ale Moldova Institut din Leipzig şi ale Academiei Deutsche Welle; Deutsche Welle oferă, de altfel, consultanţă Companiei Teleradio Moldova în parcursul ei spre un serviciu public modern de radiodifuziune.

Fundaţiile noastre politice, mai întâi de toate Fundaţia Konrad-Adenauer şi Fundaţia Friedrich-Ebert colaborează cu partidele politice. Acestea doresc să ajute partidele să facă faţă celor mai importante provocări: elaborarea programelor politice, dialogul cu cetăţenii, şi nu în ultimul rând, cultura dialogului şi democraţia în interiorul partidelor. Aici este de parcurs o cale lungă şi bineînţeles evenimentele de după scrutinul parlamentar au avut impact şi asupra activităţii lor. În domeniul justiţiei este activă, în primul rând, „Fundaţia pentru cooperare juridică internaţională“ (IRZ)“ care, printre altele, oferă servicii de consiliere la elaborarea unei justiţii administrative moderne, o temă relevantă şi în cadrul combaterii corupţiei.

În ceea ce priveşte investiţiile companiilor germane în Moldova, ar fi desigur bine să existe şi mai multe. Doresc, totuşi, să accentuez că avem aici un şir întreg de investitori germani importanţi, de exemplu Südzucker la Drochia sau Dräxlmeier în Zona Economică Liberă Bălţi, care este, de fapt, cel mai mare angajator din Moldova. Mă bucur că anume pe parcursul ultimelor luni s-au conturat şi alte proiecte investiţionale, de exemplu Dräxlmeier va dubla numărul locurilor de muncă până la 6000 şi întreprinderea germano-japoneză Sumitomo Bordnetze doreşte să creeze peste 3000 de locuri de muncă la Orhei. Întreprinderile germane sunt destul de interesate de Republica Moldova şi o ameliorare a climatului investiţional, în mod special, reprimarea corupţiei şi consolidarea independenţei justiţiei ar putea crea o dinamică pozitivă.

DW: Ce planuri are Germania, prin ambasada sa la Chișinău, pentru R. Moldova în acest an? (Proiecte noi, parteneriate, proiecte culturale etc.)

În primul rând ne dorim să continuăm în acest an o temă ce ne-a preocupat şi pe parcursul anului trecut: diversitatea culturală şi lingvistică în Moldova. Avem impresia că această diversitate prea des este încă percepută nu drept ceea ce reprezintă de fapt în realitate: o resursă foarte preţioasă. Îndeosebi multilingvismul reprezintă un avantaj enorm. Să vorbeşti mai multe limbi înseamnă să fii acasă în mai multe lumi, să ai prieteni, să poţi munci. Mi s-a spus că în întreprinderile de transport şoferii moldoveni de camioane sunt agreaţi deoarece se pot înţelege oriunde.

Acesta este un mare potenţial, ce nu poate fi apreciat îndeajuns. Este necesar să fie abordat inteligent şi responsabil. În viaţa cotidiană diversitatea este o şansă – problema constă în modul cum abordează politicul acest aspect. Diferenţele etnice sau lingvistice nu trebuie să fie instrumentalizate în scopuri politice. Pentru că rezultatul ar fi o societate dezbinată, în felul acesta, fiind şi una vulnerabilă.

Am impresia că, în viaţa de zi cu zi, oamenii ce se definesc drept diferiţi din punct de vedere etnic, de regulă, se înţeleg bine unii cu alţii. Ambasada Germană a realizat pe parcursul anului trecut un şir de proiecte culturale la tema „Societate dezbinată”: un concurs de eseuri, un proiect de caricaturi şi un proiect teatral. În urma acestora a devenit evident că tinerii percep diversitatea etnică din ţara lor nu ca pe o problemă, ci dimpotrivă, drept ceva de care ei sunt mândri, drept ceva despre care pot şi râde, ceva ce este „cool” - dacă îmi permiteţi această expresie la modă, învechită un pic între timp. Dorim să continuăm aceste activităţi în acest an, de exemplu să prezentăm piesa de teatru şi în afara Chişinăului, la Bălţi, Soroca şi Comrat, posibil şi la Cahul şi, după posibilităţi, chiar şi în Transnistria. A venit timpul ca politicul să se inspire de la tineri. Tema concursului nostru de eseuri pentru elevi şi studenţi din acest an este, de altfel: „Moldova noastră în anul 2030“. Mă bucur de pe acum de lucrările pe care le vom recepţiona. În afară de cele menţionate mai planificăm o campanie dedicată Limbii germane ca limbă străină cu ore de probă, jocuri şi activităţi informative ce vor fi organizate în peste 20 de şcoli.