″Am nevoie de soția mea pentru acest nou început″ | Germania | DW | 01.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

"Am nevoie de soția mea pentru acest nou început"

De când s-a refugiat în Germania, Ghassan așteaptă aprobarea ca soția sa să poate veni și ea. Așteptarea se va prelungi acum până cel puțin în vară, potrivit deciziei parlamentare, adoptate la propunerea CDU/CSU și SPD.

Camera 206, cu o suprafață de 20 mp, una din încăperile puse la dispoziție refugiaților de Aociația Caritas în Berlin. Mobilierul e compus dintr-o masă, scaune si două paturi. Ghassan, în vârstă de 37 de ani, împarte camera cu un alt refugiat. Amândoi așteaptă aici decizia autorităților germane. "Germania reprezintă pentru mine șansa de a o lua de la început", ne povestește sirianul cu un zâmbet timid. În iulie 2015 a fugit din Liban, ajungând, ca mulți alții pe jos, pe ruta balcanică, până în Germania. Și trei dintre frații săi au ajuns aici, alte rude trăiesc în prezent în Kuwait. Doar persoana cea mai importantă din viața sa îi lipsește, adaugă bărbatul, căzut pe gânduri.

Comunicare posibilă doar prin WhatsApp

Soția sa, în vârstă de 34 de ani, trăiește în continuare într-o tabără de refugiați din Liban. Erau deja de nouă ani căsătoriți când, în 2013, au fost nevoiți să fugă din Siria în țara vecină. Doi ani au trăit acolo în diferite tabere de refugiați. În 2015, Ghassan a pornit la drum cu gândul de a ajunge în Europa și a o aduce apoi și pe soția sa acolo. De atunci, însă, s-au scurs aproape 30 de luni și încă nu e clar dacă visul său va putea deveni realitate. Singurul mod de comunicare între cei doi soți e via WhatsApp. Tehnic funcționează foarte bine, dar e din ce în ce mai greu, situația fiind atât de neclară. "Am nevoie de soția mea pentru acest nou început", spune Ghassan.

Înainte de a-și părăsi țara, Ghassan lucrase ca mecanic auto, iar soția sa fusese soră medicală până în clipa în care a fost nevoită să renunțe la job pentru a-și îngriji mama grav bolnavă. În Liban, ne dă de înțeles Ghassan, soția sa trăiește foarte izolată și nu are pe nimeni apropiat. De teamă să nu-i pericliteze viața, preferă să nu-i menționeze numele.

"Politicienii germani nu înțeleg cât de greu e să trăiești fără familie"

De aceea, cea mai mare dorință a lui Ghassan e să poată veni și soția sa. Copii nu au. Cererea de reîntregire a familiei a fost depusă la Oficiul federal pentru Migrație și Refugiați din Nürnberg. Ghassan se află în aceeași situație ca mulți alți refugiați sirieni, care au un statut limitat de protecție. Din 2016, refugiații din această categorie nu dispun de dreptul la reîntregirea familiei, din teama ca Germania să fie confruntată cu un nou mare val de imigranți. Partidele conservatoare (CDU/CSU) și social-democrații au căzut acum de acord asupra unui model bazat pe contingente și reguli în cazuri excepționale.

În timp ce, potrivit unei recent sondaj al institutului demoscopic Allensbach, 58 la sută dintre germani se opun reîntregirii familiei refugiaților aflați în cam aceeași situație ca Ghassan, organizațiile umanitare solicită acordarea acestui drept. Thomas Gleißner, purtător de cuvânt al Asociației Caritas din Berlin, e convins că "familia reprezintă un foarte important factor care facilitează integrarea și ar trebui să aibă o prioritate absolută posibilitatea ca o familie să nu fie despărțită, chiar dacă acești oameni nu se află decât temporar în Germania."

Între timp Ghassan are mustrări de conștiință că și-a lăsat soția în Liban și suferă de insomnii. Tot mai des trebuie să recurgă la calmante sau somnifere: "Nici nu vă dați seama ce greu e să trăiești fără familie".

Ce rost are diferențierea între un statut sau altul?

O chestiune asupra căreia s-a atras atenția luni, în Bundestag, cu ocazia unei dezbateri pe tema reîntregirii familiei refugiaților. "În Siria situația nu se va liniști prea curând, așa că ni se pare oportun să se discute despre integrare", a precizat Helmut Dedy din partea Asociației orașelor germane DST într-un apel adresat responsabililor politici din Republica Federală. Și reprezentantul UNHCR, Roland Bak a apelat, la rândul său, la empatie, atât în interesul refugiaților cât și al Germaniei, explicând că nu trebuie făcută o deosebire între un refugiat care are nevoie pe termen lung sau doar pe termen scurt de protecție. 

Cu toate acestea, CDU/CSU și SPD au căzut de acord asupra prelungirii sistării dreptului la reîntregirea familiei, în cazul refugiaților cu statut de protecție limitat, până la finele lunii iulie. De la 1 august ar urma să se permită sosirea a cel mult 1000 de persoane pe lună, ținându-se în plus cont și de cazurile excepționale. Alte detalii vor face parte dintr-o nouă lege care va fi elaborată în acest sens.

Ghassan s-a gândit chiar să se întoarcă, dar unde? Orașul natal, Abu Kamal se află într-o regiune de deșert din Siria aproape de frontiera irakiană. A fost unul din primele locuri în care trupele lui Assad au reprimat protestele în 2011. Apoi ținutul a încăput pe mâna milițiilor teroriste "Statul Islamic" până la recucerirea sa, în noiembrie 2017, de armata siriană. Ghassan e decis să nu se mai întoarcă în țara lui Assad.

Richard A. Fuchs, maw