1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

„Am cerut ca predarea să se facă la Universitatea din Cernăuţi în limba maternă.”

Exclusiv pentru DW, Călin Catălin Chiriţă, parlamentar european din partea PPE, afirmă că a depus o propunere de rezoluţie privind dreptul la educaţie in limba maternă pentru minoritatea română din Ucraina.

default

Parlamentul European

Călin Cătălin Chiriţă îşi întemeiază propunerea pe articolul 113 din Regulamentul de procedura al Parlamentului European, pe Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2008 privind Parteneriatul Estic - Politica europeană de vecinătate şi rolul activ al UE in promovarea drepturilor omului in lume.

Ce susţine parlamentarul popular este că, în Regiunea Cernăuţi (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi zona Herţei), in Odessa (raioanele din sudul Basarabiei) şi în Regiunea Transcarpatia (Maramureşul istoric) deşi locuiesc aproximativ 500 de mii de români, ei sunt lipsiţi de cele mai elementare drepturi la şcoală şi la facultate:

„Sunt discuţii vechi între statul român şi cel ucrainean ca să introducă în Cernăuţi predare în facultate, în limba română, în toate secţiile. În urma recensământului din 2001, Ucraina a declarat că trăiesc aproximativ 500 de mii de români (140 de mii de români şi 360 de moldoveni). Am cerut ca predarea să se facă la Universitatea din Cernăuţi şi în limba maternă, dar nu au realizat-o. Mai mult decât atât, în şcolile primare şi licee, există o directivă internă care doreşte să desfiinţeze şi predarea în limba română.”


În schimb, pentru românii din Ucraina, în cazul religiei, situaţia este încurajatoare iar credincioşii frecventează biserica şi o sprijină financiar. Credinţa si românismul par sa însemne gustul fermecător al miticului.

Dacă românii din regiunea Transcarpatia şi-au câştigat renumele de cel mai puternic nucleu de romanitate din Ucraina, GAZETA a vizitat satele româneşti din dreapta Tisei numai că la fata locului situaţia nu e îmbucurătoare.

Conform ziarului românesc „Maramureşenii” există tot felul de presiuni care vizează închiderea publicaţiei, şcolile româneşti nu au alocări si nici profesori, studiile absolvite în România nu sunt recunoscute iar programele televiziunii din Ujgorod nu sunt recepţionate în satele romaneşti. Mulţi dintre cei care predau sunt pensionari. Un profesor câştigă doar aprox. 100 de dolari, bani care nu-i atrag nici pe tineri, nici pe profesori. O implicare a statului român ar fi benefică, în condiţiile în care Ucraina şi-a dovedit deja cel puţin buna credinţă în relaţiile cu autorităţile de la Bucureşti.