1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

"Am învăţat cât de important este să lucrezi în libertate"

Din fericire, nici unul dintre ei nu a ajuns să poarte vreodată cravata de pionier. Tinerii participanţi la seminarul de jurnalism româno-german de la Bonn vor să afle cât mai multe despre perioada înainte şi după '89.

default

Când Europa era cuprinsă de euforia căderii zidului berlinez, Ulrich Heisterkamp nici nu ajunsese încă pe băncile şcolii primare. Trecutul comunist al fostei Germanii de est şi al ţărilor din Europa răsăriteană l-a preocupat însă de mult pe studentul de 24 de ani din Regensburg. Talentatul bursier al academiei de jurnalism a fundaţiei Konrad Adenauer este unul dintre cei zece participanţi la workshopul intitulat "Wende und Wandel seit 1989", (Căderea Cortinei de fier şi schimbarea din 1989 încoace) care se desfăşoară în această săptămână la Bonn. Proiectul este organizat de fundaţia germană Konrad Adenauer, Institutul pentru Relaţii Externe din Stuttgart (ifa) şi Consulatul General al României din Bonn.

Cinci tineri jurnalişti din Germania şi cinci colegi din presa de limbă germană din România redactează împreună o serie de materiale dedicate acestui subiect, participând în acelaşi timp la seminarii şi mese rotunde cu experţi din cele două ţări.

Jurnalista germană Katharina Lötzsch, reprezentanta Institutului pentru Relaţii Externe, subliniază că un astfel de proiect oferă o serie de avantaje participanţilor din România:

"Cred că jurnaliştii români prezenţi aici la Bonn au ocazia să se confrunte cu subiectul căderii cortinei de fier deja de acum, înainte de aniversarea a 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ceea ce este mult mai greu de realizat în timpul activităţii de zi cu zi din redacţia unui cotidian, concentrată mai degrabă pe actualitatea imediată. Iar prin colaborarea cu colegii din Republica Federală, tinerii jurnalişti au ocazia să cunoască perspective noi asupra activităţii jurnalistice, dar şi asupra subiectelor vizate. Prin cooperarea cu parteneri din alte ţări, textele devin mai vii şi mai diversificate."

La rândul lor, participanţii germani au multe de câştigat din această întâlnire, a explicat Ulrich Heisterkamp, care se ocupă de subiectul complex al bisericii în România înainte şi după revoluţie împreună cu jurnalista Karina Gheorghe din Timişoara.

"Din întâlnirea cu jurnaliştii români am învăţat în primul rând, cât de important este să lucrezi în libertate. Pentru redactorii din România, acest aspect nu este de la sine înţeles, în timp ce fiecare jurnalist din occident s-a obişnuit deja să obţină fără mari probleme sau represalii informaţiile de care are nevoie", este de părere tânărul bursier al fundaţiei Konrad Adenauer.

Symbolbild Presse Fernsehen Internet Journalismus

Proiectele de acest fel sunt extrem de importante pentru pregătirea profesională a tinerilor jurnalişti, a precizat şi Jochen Markett de la Fundaţia Konrad Adenauer:

"Din perspectiva mea este foarte important ca orizontul unui jurnalist să fie cât mai larg, iar un astfel de seminar intercultural lărgeşte orizontul acestor tineri. Mulţi dintre participanţii germani au povestit înainte de seminar, că nu ştiau prea multe despre România şi Europa de est în general, dar acest lucru s-a schimbat deja de la primele discuţii de la masa de seară luată împreună."

Pe lângă redactarea articolelor, care urmează să fie publicate în suplimente speciale din presa de limbă germană din România, participanţii au avut ocazia să stea de vorbă cu Vlad Vasiliu, Consulul General al României la Bonn, cu jurnalişti reputaţi din Republica Federală şi politicieni germani. În cadrul proiectului, tinerii jurnalişti au vizitat şi sediul Deutsche Welle din Bonn, fiind deosebit de interesaţi de platforma multimedia a postului.

Există însă diferenţe între modul de lucru al jurnaliştilor din Germania şi cel al colegilor români? Iată ce a răspuns Karina Gheorghe, în vârstă de 22 de ani, redactor la ziarul de limbă germană "Allgemeine Deutsche Zeitung":

" C red c ă există diferenţe foarte mari, tocmai din cauză că la noi în România nu se pune atâta accent pe practică, ci mai mult pe teorie, iar aici este exact invers. Germanii fac foarte multă stagii de practică deja în timpul studenţiei, lucrează deja foarte devreme în acest domeniu, iar la noi nu există încă această posibilitate."