Amânarea aderării României la UE nu foloseşte nimănui

Întrebare: D-na Susanne Kastner, felicitări pentru realegerea Dvs. în funcţia de vicepreşedintă a Bundestag-ului german. Este şi acesta un semn de continuitate în politica Germaniei. Totuşi sesizăm deja unele schimbări de accent, mai ales în politica externă a Berlinului – un singur exemplu: relansarea relaţiilor transatlantice, care au suferit datorită crizei din Irak. Cum vor evolua relaţiile bilaterale germano-române în aşteptarea ratificării, în Bundestag, a Tratatului de aderare a României la UE?

Susanne Kastner: Mai întâi trebuie spus că relaţiile transatlantice nu au suferit o deteriorare profundă. În opinia mea, un parteneriat între state se bazează şi pe faptul că pot exista opinii diferite. Dacă acum se vorbeşte despre o ameliorare a relaţiilor – vă propun să aşteptăm cum va arăta aceasta în mod concret. Pe de altă parte, guvernul german doreşte şi susţine în continuare aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. Ştiu însă că există în Bundestag şi voci care susţin ideea amânării cu un an a aderării. Cu toate acestea, tot mai mulţi – chiar şi din tabăra criticilor - sunt de părere că o întârziere nu va fi benefică nici pentru germani, nici pentru europeni şi cu atât mai puţin pentru români. Guvernul României va trebui să prezinte în cel mai scurt timp rezultate concrete în domeniile critice – lupta îmoptriva corupţiei, garantarea independenţei justiţiei etc., iar apoi vom dezbate dosarul României în primăvara anului viitor.

Întrebare: În ultimul timp se vorbeşte tot mai mult despre posibilitatea existenţei unor centre secrete de detenţie ale serviciilor secrete americane CIA în Europa. Există informaţii despre aterizarea unor avioane CIA printre altele în România, Polonia şi Germania. Dacă aceste acuzaţii se vor adeveri, pot ele periclita aderarea României la UE, la termenul dorit? Sau altfel spus: E nevoie de un ţap ispăşitor, în acest caz România - Germania şi Polonia fiind deja membre ale Uniunii, ce nu pot fi excluse?

Susanne Kastner: României nu i se poate atribui, în opinia mea, rolul ţapului ispăşitor. O ţară nu poate fi sancţionată pentru un fapt, care s-a petrecut, poate, şi în alte ţări. Pe de altă parte, aşteptăm din partea guvernului român să contribuie activ la clarificarea situaţiei. Dacă în Germania sunt posibile investigaţii, atunci ele trebuie să fie posibile şi în Polonia, şi în România, în toate ţările unde există acuzaţii de acest gen.

Întrebare: Sunteţi nu doar vice-preşedinta Bundestag-ului german, ci şi preşedinta Forumului germano-român. Ce întreprindeţi Dvs. în această calitate pentru a prezenta publicului german realităţile româneşti?

Susanne Kastner: Noi prezentăm România în diferitele ei ipostaze – atât în plan cultural cât şi cel economic şi politic. Misiunea noastră este să facem lobby pentru România în cel mai bun sens al cuvântului. Observ în ultima vreme la Berlin un interes crescând pentru toate manifestările organizate de noi, ceea ce ne bucură nespus. Vrem să prezentăm România aşa cum este ea, fără prejudecăţi şi fără exagerări, cum din păcate mai apare în unele articole din presa germană.

Întrebare: Revenind la integrarea europeană: Ce trebuie să mai facă Bucureştiul, în opinia Dvs., în aşteptarea Raportului de ţară al Comisiei Europene din primăvara 2006?

Susanne Kastner: Aş avea două rugăminţi. Prima: Reformele să fie continuate în mod consecvent în vederea rezolvării ultimelor probleme existente. Cea de-a doua: Să fie evitată impresia că România consideră Europa mai puţin importantă decât axa Londra-Washington. Pentru noi, prietenii României, este foarte important, ca guvernul român să dea un semnal clar, pro-european.

Întrebare: Acest apel e valabil doar pentru Guvern sau şi pentru Preşedinţie?

Susanne Kastner: E valabil în mod special pentru Preşedinţie.