1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Alunecarea Ungariei în extremism de dreapta

Recenta vizită a premierului maghiar Orban la Bruxelles n-a făcut prea multe valuri. Cursul său politic, frizând extrema dreaptă, nu suscită încă suficiente critici în vestul Europei.

Demonstraţie pro- Jobbik, Budapesta

Demonstraţie pro- Jobbik, Budapesta

Euroscepticismul lui Orban e notoriu. Liderul de la Budapesta afirmase în trecut că Bruxelles-ul ar fi „noua Moscovă”, care ar vrea să „colonizeze” Ungaria. La rândul ei, Uniunea Europeană a criticat politica economică a Ungariei, care nu-i va permite ţării să-şi limiteze durabil deficitul bugetar la 3 la sută din PIB.

În plus s-a criticat la Bruxelles taxarea marilor bănci şi întreprinderi străine, care deşi nu aduce visteriei maghiare mare lucru, e extrem de „rentabilă” din punct de vedere populist.

Cultul autoritarului Horthy

Dincolo de măsurile ei economice „neortodoxe”, Ungaria lui Orban a atras atenţia şi din pricina situaţiei politice din ţară, a cursului frizând extrema dreaptă, adoptat de premier şi de partidul său guvernamental, FIDESZ. Acest curs aminteşte de cel al partidului Jobbik, partenerul de extremă dreapta al premierului Orban.

Într-un concert de vituperări ultranaţionaliste li s-a arătat uşa ţării, în vara anului 2010, reprezentanţilor FMI. Plata alocaţiilor sociale a fost condiţionată de participarea la munci voluntare şi controale în casele oamenilor. Jobbik a aplaudat acest demers care s-ar fi îndreptat împotriva „ţiganilor”, a „paraziţilor” şi a „elementelor criminale”. Iar parlamentul a întărit statutul formaţiunilor paramilitare, introducând dreptul la autoapărare armată.

Jobbik e şi gruparea care inspiră manifestări horthyste, un adevărat cult făcut fostului lider autoritar din epoca interbelică, Miklos Horthy. Politicienii FIDESZ au început să participe la ridicarea de statui dedicate lui Horthy.

Criticile Reporterilor Fără Frontiere

Declaraţiile publice dezvăluie într-un mod convingător alunecarea spre extrema dreaptă a cursului adoptat de Orban. Nu trece o săptămână fără afirmaţii publice ale unor politicieni din FIDESZ care să-i plaseze în tabăra extremei drepte.

La începutul lunii ianuarie, co-fondatorul FIDESZ, Zsolt Bayer, un prieten al premierului, susţinuse în ziarul Magyar Hirlap că „mare parte din ţigani” nu ar fi în măsură „să trăiască printre oameni, (fiindcă) sunt animale. Aceste animale n-ar avea voie să poată fi. În nici un fel. Această problemă trebuie rezolvată, pe loc, indiferent cum”.

Acest comentariu iscase revoltă în întreagă ţară şi în întreaga Europă. Dar partidul lui Orban s-a rezumat să afirme că aserţiunile lui Bayer ar reprezenta „doar opinia lui". Un politician al FIDESZ declarase, referindu-se la romi, că a protesta împotriva acestui articol ar însemna „să iei partea unor asasini”.

Mare parte din mass-media a fost de asemenea pusă pe această linie naţionalist-populistă. Jurnaliştii din mass-media finanţată de la buget au fost obligaţi prin lege să promoveze „identitatea naţională” şi „coeziunea naţională”.

La rândul ei, organizaţia neguvernamentală a ziariştilor Reporteri Fără Frontiere, a criticat amploarea pe care a luat-o în Ungaria autocenzura. În actuala listă pe ţări a organizaţiei, Ungaria s-a degradat masiv la capitolul libertatea presei, căzând nu mai puţin de 16 locuri. În prezent se situează pe locul 56.

Comisia Europeană abia dacă a luat la cunoştinţă această alunecare spre extremism a oficialităţilor maghiare. Partidul Popular European, din care face parte FIDESZ, a evitat în multe instanţe să ia poziţie. Creştin-democratul german Hans-Gert Pöttering s-a mulţumit să declare în scris că, după ştiinţa sa, Viktor Orban şi FIDESZ s-au distanţat de antisemitism şi de extrema dreaptă". Dar alţi oficiali, între care Comisarul European pentru Justiţie, Viviane Reding, s-au arătat îngroziţi - de pildă de ieşirile rasiste, antiumane, ale lui Zsolt Bayer.

Proteste contra aşa-zisei „liste de evrei"

Cu doar câteva săptămâni în urmă se crease impresia că FIDESZ ar intenţiona să se delimiteze clar de antisemitismul din revendicarea partidului Jobbik de a se întocmi o „listă de evrei". Extrema dreaptă solicitase să se verifice „care sunt evreii, îndeosebi din guvern şi parlament", care ar reprezenta chipurile „un risc de securitate pentru Ungaria".

În reacţie la această revendicare, şeful grupului parlamentar al FIDESZ, Antal Rogan, participase la începutul lunii decembrie la o mare demonstraţie de protest împotriva extremei drepte. Rogan rostise un discurs cu acest prilej şi condamnase cu asprime antisemitismul din Ungaria.

Dar apoi a apărut povestea cu Zsolt Bayer, iar FIDESZ i-a lăsat pe criticii ieşirii lui rasiste să fiarbă în suc propriu. Unii observatori se îndoiesc, ca atare, că FIDESZ are cu adevărat de gând să se delimiteze de extrema dreaptă. Potrivit sondajelor, între 70 şi 80 la sută din populaţia Ungariei e ostilă romilor, a reliefat sociologul Pal Tamas. Or, partidul lui Orban nu vrea să-i contrarieze pe alegători.

Într-un mod similar vede lucrurile şi scriitorul György Dalos. Dacă Orban ar dori să se delimiteze realmente de extremişti, ar trebui, potrivit lui, „s-o facă împreună cu toate celelalte forţe democratice din opoziţie. Toate partidele ar trebui să dea publicităţii o declaraţie din care să rezulte că Jobbik e un partid nedemocratic".

Or, în ultimii ani, Orban s-a ferit ca dracul de tămâie să se aşeze la aceeaşi masă cu reprezentanţii opoziţiei. Premierul, susţine Dalos, se teme de o declaraţie anti-Jobbik, pentru că nu ştie când va mai avea nevoie de alegătorii de extremă-dreapta".