Alunecarea spre dreapta a Europei - cauze şi efecte | Europa | DW | 27.05.2014
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Alunecarea spre dreapta a Europei - cauze şi efecte

A fost un şoc pentru susţinătorii UE în forma sa actuală. Partide de dreapta şi-au ameliorat substanţial rezultatul la europarlamentare, ocupând chiar primul loc în Franţa şi Danemarca.

Pe 140 de fotolii din totalul de 751, cât numără Parlamentul European, se vor instala deputaţi care se opun UE, aşa cum funcţionează ea astăzi. În multe din cele 28 de state membre, partidele critice faţă de UE au obţinut rezultate mult mai bune la urne.

Cel mai remarcabil succes este probabil cel repurtat de Front National în Franţa. Formaţiunea eurosceptică şi xenofobă condusă de Marine Le Pen a obţinut în jur de 25 la sută din voturi, cu 18 procente mai mult decât la europarlamentarele din 2009, şi va trimite 24 de deputaţi în Parlamentul de la Bruxelles şi Strasbourg. În Marea Britanie, formaţiunea eurosceptică UKIP s-a clasat şi ea pe primul loc, cumulând 27 la sută din voturi (24 de fotolii parlamentare), devansând astfel formaţiunea conservatoare de guvernământ a premierului David Cameron. În Austria, populiştii de dreapta ai FPÖ au fost votaţi de 20,5 la sută din cetăţenii care s-au prezentat la urne, cu opt la sută mai mult decât în 2009. Şi partide de dreapta din Scandinavia vor trimite un număr de deputaţi în Parlamentul European.

Rezultatele trebuie analizate în context naţional

Politologul Tim Spier nu vede în rezultatul algerilor o primejdie atât de mare cum o prezintă presa. El nu crede că UE i s-a întors în general spatele. "Sigur că aceste procente trebuie să ne dea de gândit, dar ele trebuie analizate în context naţional" afirmă Spier, profesor la Universitatea din Siegen/ Germania.

Mulţi din alegători au vrut, prin opţiunea lor, să le dea de gândit guvernanţilor, spune politologul. "Francezii sunt foarte nemulţumiţi de guvernul lor actual, pe care au vrut să-l sancţioneze", a mai declarat el. Şi politologul Klaus Goets împărtăşeşte acest punct de vedere. El subliniază: "Europarlamentarele nu sunt tot una cu alegerile generale la nivel naţional. Iar electoratul tinde să-şi sancţioneze guvernanţii la alegerile pentru Parlamentul European." La acestea se adaugă faptul că electoratul din Marea Britanie sau Danemarca este mai degrabă euroscepic prin tradiţie.

Nu va exista un grup parlamentar puternic de dreapta

Oricum ar fi, euroscepticii au fost aleşi şi vor face parte din noul Parlament. Totuşi, ei nu vor forma un grup parlamentar puternic, fiindcă atât britanica UKIP cât şi Partidul Popular din Danemarca au exclus deja participarea la o mare alianţă anti-UE. Motivul? Nu vor să colaboreze cu Front National din Franţa, a cărui orientare xenofobă este evidentă. În această situaţie, Front National se va apropia din nou de formaţiunea olandeză PVV a lui Geert Wilders, de FPÖ din Austria şi de dreapta suedeză, anticipează expertul Spier. "Vor încerca în orice caz să formeze un grup parlametar, chiar şi numai din cauza mijloacelor financiare pe care le-ar obţine astfel. Nu vor scăpa un astfel de avantaj", a declarat el. Spier a continuat: Euroscepticii se confruntă toţi cu următoarea problemă insurmontabilă: vor să afirme interese naţionale într-un parlament supranaţional. Or, într-un grup parlamentar comun cu partide care vin din ţări diferite, acest lucru este aproape imposibil.

Electoratul este nemulţumit

Ministrul german de Externe, social-democratul Frank-Walter Steinmeier, mizează pe forţa formaţiunilor de centru şi pe capacitatea lor de a restrânge spaţiul de manevră al euroscepticilor. Steinmeier a declarat pentru presa germană că speră într-o colaborare a forţelor democratice în noul Parlament, în aşa fel încât populiştii de dreapta şi de stânga să nu reuşească să influenţeze politica europeană. În prezent, conservatorii şi laburiştii îşi dispută dreptul de a numi noul preşedinte al Comisiei Europene.

Potrivit lui Tim Spier, cea mai bună metodă de a determina electoratul să nu aleagă partide extremiste ar fi ridicarea nivelului de trai. În opinia sa, mai ales cetăţenii care trăiesc la pragul sărăciei sunt tentaţi să voteze partide radicale. Iar votul actual demonstrează că oamenii au ajuns să resimtă efectele sociale ale crizei financiare. Soluţia ar fi ameliorarea condiţiilor de viaţă şi preocupare pentru echitatea socială. Dar, după cum recunoaşte şi politologul, această reţetă nu va putea fi aplicată c#t ai bate din .