1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Alternativele solidarității

Președintele Klaus Iohannis a reiterat refuzul României de a accepta cotele obligatorii de refugiați, dar a dat de înțeles că are în vedere și alte forme de a-și exprima solidaritatea cu țările europene.

În ciuda presiunilor făcute de reprezentanții Germaniei și Franței, țările din Est au refuzat luni încă o dată principiul cotelor obligatorii. La București, președintele Klaus Iohannis, care dăduse de înțeles că discutase personal cu ministrul de interne Gabriel Oprea mandatul acestuia la reuniunea JAI, a repetat poziția românească, sugerând că evoluțiile europene o vor confirma în viitorul apropiat: ”Eu cred că, încet-încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din Uniunea Europeană să fie obligată la ceva ce nu poate să facă”, a spus președintele în cadrul conferinței de presă din după-amiaza de luni.

Dar la Bruxelles, după reuniunea JAI, declarațiile miniștrilor de interne din Franța și Germania fuseseră încărcate de recriminări: ”Europa nu este o Europă à la carte”, a spus Bernard Cazeneuve, sugerând că țările din Est nu ar trebui să creadă că pot lua doar ce le place din UE și lăsa deoparte ceea nu le convine. Ministrul de Interne din Franța a numit în mod special ”țările de la Vișegrad”, evitând să pronunțe numele României, ceea poate fi semnificativ. Fie vicepremierul Gabriel Oprea a avut o conduită suficient de palidă și concesivă, încât să nu iasă în evidență, fie numele României a fost evitat pentru a nu da prilejul unei discuții despre cine participă și cine nu la sistemul Schengen.

Ministrul de Interne al Germaniei a consolidat reproșurile colegului său de la Paris: ”Anumite țări nu par deloc să se considere obligate să facă dovada solidarității” declarase și Thomas de Maizière. În opinia ministrului federal de interne ar trebui ca țările care refuză participarea la sistemul cotelor obligatorii să fie sancționate prin tăierea fondurilor strucuturale: ”Ar trebui să vorbim de anumite mijloace de presiune”, a spus Thomas de Maizière la ZDF.

Totuși ideea sancțiunilor europene pentru recalcitranți nu pare a avea o consistență reală. Dacă în foarte multe privințe capitalele europene au conservat puterea deciziei - inclusiv în ce privește suspendarea temporară a spațiului Schengen - în privința fondurilor structurale decizia aparține Comisiei. Or, nimeni din echipa de la Bruxelles nu a dat, deocamdată, de înțeles că ar susține sancțiunile sugerate de Berlin sau de guvernul de la Viena.

În aceste momente se spune, pe toate tonurile, că Europa, nu este solidară și că e guvernată prea mult de egoismele naționale. Este o observație corectă, dar tonul culpabilizator al Franței și Germaniei pune la rândul său o mare problemă. Dacă Europa va adopta în cele din urmă o conduită ”solidară” ca efect al constrângerilor, va înceta să fie Europa. Ospitalitatea și azilul se numără printre valorile fundamentale ale Europei, dar libertatea se află, fără urmă de îndoială, în fruntea listei. Or, o Europă, organizată ierarhic și supusă unor decizii adoptate la ”centru” este ceva cu totul diferit de promisiunile fondatorilor ei. O Europă guvernată prin pârghii coercitive va înceta să fie spațiul promis al cooperării și libertății, transformându-se, încetul cu încetul, într-un imperiu birocratic.

În alți termeni, președintele Klaus Iohannis a spus luni după-amiaza același lucru: ”Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată în această chestiune pornind de la solidaritate, noi suntem solidari, România este solidară şi cu ceilalţi membri din Uniune şi este solidară într-o măsură care, sigur, se va arăta pe parcurs.”

La ce s-a referit mai exact președintele, nu știm. Dar ne putem gândi, de pe acum, că odată ce frontiera Ungariei cu Serbia a fost ermetizată, România ar putea deveni la rândul ei o țară de tranzit și de ”primire”, ceea ce va schimba complet datele problemei și inclusiv natura și întinderea responsabilităților.