1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Algerile anticipate din Germania în atenţia Curţii Constituţionale

Curtea Federală Constituţională a dezbătut ieri decizia privind organizarea alegerilor anticipate pe 18 septembrie. Procedura a fost iniţiată de politicieni care au contestat poziţia cancelarului federal Gerhard Schröder de a se supune votului de încredere, în ciuda sprijinului majorităţii din Parlamentul de la Berlin. La finalul primei părţi a dezbaterilor, preşedintele Curţii Constituţionale a lăsat să se înţeleagă că hotărârea va fi luată curând.

Jelena Hoffmann şi Werner Schulz în faţa Curţii Constituţionale din Karlsruhe

Jelena Hoffmann şi Werner Schulz în faţa Curţii Constituţionale din Karlsruhe

Întrebarea de bază este cât se poate de clară: dispunea sau nu dispunea cancelarul Gerhard Schröder de susţinerea majorităţii în Bundestag în momentul exprimării votului de încredere? Majoritatea era asigurată, cred Jelena Hoffmann, parlamentar din partea social-democraţilor germani şi colegul ei din coaliţiei, ecologistul Werner Schulz. Toate propunerile legislative ale coaliţiei de guveranre, inclusiv mult controversatul proiect Hartz IV, au fost adoptate fără probleme în parlamentul federal. Reprezentanţii stângii renunţaseră de mult la criticile adresate programului de reformă iniţiat de Schroeder şi intitulat Agenda 2010.

Jelena Hoffmann explică: „În opinia şi în calitatea mea de parlamentar, consider că nu exista nici o criză politică iar cancelarul ar fi beneficiat de încrederea noastră deplină fie şi cu numai trei voturi în plus. Dacă nu aş fi convinsă de acest lucru, nu m-aş afla aici”, susţine Hoffmann, care a depus, de altfel, plângerea la Curtea Constituţională.

Avocaţii ei, profesorii de drept Hans-Peter Schneider şi Wolf-Rüdiger Schenke, au calificat votul de încredere de la 1 iulie drept înscenare şi au atras atenţia asupra pericolelor impuse de organizarea de noi alegeri.

Werner Schulz detaliază: „Nu este o acţiune în favorea mea, ci pentru întreaga ţară şi democraţie. Mă tem că, dacă asemnea proceduri vor deveni instrumente uzuale pe scena politică, adică dacă orice cancelar va putea să dizolve Parlamentul din încrâncenare, atunci turbulenţele nu ne vor ocoli, iar democraţia va avea de suferit”, afirmă ecologistul Schulz, care a semnat şi el plângerea adresată Curţii Constituţionale din Karlsruhe.

Judecătorii forului s-au exprimat deja asupra acceptării unui vot de încredere chiar regizat, în 1983, când Helmut Kohl a apelat la această manevră pentru a pune bazele unei noi coaliţii de guvernare. La 22 de ani de la această decizie, nu se ştie încă, cine este în măsură să verifice dacă toate condiţiile pentru dizolvarea parlamentului sunt îndeplinite. Ministrul de interne, Otto Schilly, atrage atenţia că judecătorii de la Karlsruhe au acceptat deja în 1983 priorităţile politice şi au refuzat să se exprime asupra unor dispute la nivel înalt în acest domeniu.

Nu pot fi date publicităţii discuţiile secrete dintre politicieni, prin care cancelarul este şantajat de anumiţi parlamentari, afirmă voci din coaliţia de guvernământ. Doar cancelarul este în măsură să recunoască situaţia şi să o aprecieze la adevărata ei valoare. Chiar şi preşedintele trebuie să accepte această poziţie, mai spun sursele citate.

Exact aici au găsit punctul slab cei doi politicieni care s-au adresat Curţii Constituţionale. Cancelarul decide, aşadar, când au loc alegerile. Preşedintele acceptă, iar Curtea Constituţională nu mai poate opri porcedurile deja declanşate. Altfel spus, cancelarul beneficiază de un CEC în alb, care îi conferă libertate deplină.

Iar vocile critice din parlament, trebuie să accepte că Sabia lui Dammocle atârnă ameninţător şi că Parlamentul poate fi dizolvat în orice moment. Ministrul federal de interne Otto Schilly are însă un alt punct de vedere: numai aşa poate fi rezolvată criza politică de la Berlin.

Responsabilul pe probleme juridice din cadrul partidului ecologist, Volker Beck, este convins că şi Curtea Constituţională va aproba organizarea alegerilor anticipate. „Curtea Constituţională poate cere Guvernului dovezi care să ateste că anumite proiecte politice nu pot fi aplicate fără alegeri anticipate, întrucât o parte a majorităţii refuză sprijinul în Parlament. Dar aceste dovezi trebuie să fie credibile, nu sunt doar o chestiune de suprafaţă”, afirmă ecologistul Beck.

Cea de-a doua Cameră a Curţii Constituţionale se va pronunţa asupra organizării unui nou scrutin. Este sigur însă că decizia nu fi luată cu majoritate de voturi. Judecătorii nu împărtăşesc aceleaşi puncte de vedere faţă de legitimitatea alegerilor anticipate în septembrie.

  • Data 10.08.2005
  • Autoare/Autor Bernd Wolf / Alina Kühnel
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1UP
  • Data 10.08.2005
  • Autoare/Autor Bernd Wolf / Alina Kühnel
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1UP