Alegerile regionale din Schleswig-Holstein

Presa germană dezbate astăzi cu fervoare rezultatele alegerilor regionale de ieri, din landul Schleswig-Holstein, care au reprezentat o puternică lovitură pentru coaliţia social-ecologistă aflată la guvernare. Graţie popularităţii premierului Heide Simonis, social-democraţii au rămas la guvernare, dar au pierdut majoritatea absolută în Parlament.

Această noapte electorală tragică de la Kiel a prilejuit înfângerea mai multora, după cum arată cotidianul RHEIN-NECKAR-ZEITUNG din Heidelberg : Nu a pierdut doar premierul Heide Simonis, care nu şi-a putut convinge electoratul de capacităţile sale de guvernare, ci şi partidul ei, în frunte cu Cancelarul german. Şi, nu în cele din urmă, partidul ecologist, care pare să culeagă primele roade de pe urma scandalului în jurul vizelor şi al şefului diplomaţiei germane Joschka Fischer. Căci modelul de coaliţie social-ecologist pierde teren pretutindeni unde ecologiştii nu reuşesc să compenseze voturile negative aduse social-democraţilor, arată ziarul STUTTGARTER NACHRICHTEN, atrăgând în continuare atenţia asupra faptului că această coaliţie nu mai este la putere decât în landul Renania-de-Nord-Westfalia precum şi în Guvernul federal. Dacă la alegerile de pe valea Rinului, în luna mai, rezultatele vor fi similare, nimic n-o va mai reţine pe Angela Merkel să candideze pentru postul de cancelar.

Printre ecourile alegerilor în presa internaţională, cotidianul englez THE TIMES menţionează că acesta este cel mai slab rezultat al social-democraţilor din 1985. Deşi coaliţia a pierdut majoritatea absolută în Parlament, Heide Simonis are totuşi şanse să rămână la guvernare în baza unei particularităţi regionale, şi anume cu ajutorul partidului minorităţii daneze.

Rezultatul acestor alegeri a sosit pentru executivul de la Berlin într-un moment inoportun, şi anume exact înaintea vizitei preşedintelui SUA în Europa. O vizită care n-a mai fost niciodată aşteptată cu o asemenea încordare, menţionează cotidianul NEW YORK TIMES, pe fundalul escaladării tensiunilor transatlantice, care au aruncat îndoiala nu numai asupra legitimităţii şi eficienţei Alianţei Nordatlantice, dar au permis, de asemenea, întrebarea, dacă ”Occidentul” mai este unul şi acelaşi, cu o viziune comună asupra lumii. Căci pe lângă recentele dicuţii în jurul rolului NATO, mai sunt o serie de probleme la care SUA şi Europa se raportează diferit, cum ar fi încălzirea planetei, datoriile ţărilor din lumea a treia sau situaţia din regiunea Darfur.

Cotidianul vienez DER STANDARD aminteşte conciliant că şi în trecut au existat conflicte puternice de cele două maluri ale Atlanticului, care s-au putut rezolva prin luarea în considerare a intereselor comune. Mecanismele de reparare par să fie, în continuare, intacte şi demonstrează că Alianţa occidentală este încă viabilă.

Şi cotidianul DERNIÈRES NOUVELLES D’ALSACE de la Strasbourg pledează pentru conciliere, căci o opoziţie făţişă faţă de fratele mai mare american este din start sortită eşecului. Cel puţin câtă vreme UE nu dispune de o politică externă solidă, lucru care încă nu se întrevede la orizont. Cu toate acestea, Europa este percepută de SUA ca un mare global player, dat fiind faptul că preşedintele SUA a consacrat prima vizită externă din cel de-al doilea mandat al său tocmai bătrânului continent, deduce ziarul francez din Bretania OUEST FRANCE, continuând că ambele părţi şi-au venit deja în întâmpinare, iar SUA au făcut pasul mai mare.