1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Alegerile preliminare pentru desemnarea candidaților

Desemnarea candidaților este o problemă esențială a democrației reprezentative la care partidele românești au părut să dea foarte des răspunsuri greșite.

Rumänien Bukarest Eine Frau überquert am 18.8.2004 eine Straße in Bukarest. Im Hintergrund ist das Parlament zu sehen.

Deputatul european, Cristian Preda, a propus organizarea unor alegeri interne pentru desemnarea candidatului PDL la primăria Capitalei. Ideea nu este cu totul nouă. Recent, alegerile primare din cadrul partidului socialist francez au provocat o oarecare emulație în zona aspiranților ambițioși din partidele românești. Despre adoptarea unui sistem de alegeri preliminare după model american se vorbise însă și mai demult în cadrul ISP, (Cătălin Avramescu susținuse o conferință cu acest subiect), dar faptul că socialiștii francezi au preluat modelul a fost stimulator și pentru PSD. După alegerile din statul Iowa pentru desemnarea candidaturii republicane, ideea a revenit în centrul atenției și e de așteptat ca ea să-și găsească tot mai mulți susținători mai ales acolo unde partidele sunt mai închise și mai anchilozate.

În orice caz, la București, organizația PDL pare sufocantă pentru aceia care încearcă să rupă cercul deprinderilor vechi. Prăbușită în sondaje, organizația caută candidați mai curând din zona trivial-populară, refuzând din principiu și din instinct figuri mai ”delicate” ca Teodor Paleologu sau Cristian Preda. E adevărat că un candidat ca Preda, care n-a manifestat nici cea mai vagă preocupare pentru administrația orașului, nu pare viabil nici celor avizați, dar este clară anchilozarea partidului în prejudecăți vechi și durabile.

Teodor Paleologu, de exemplu, nu este luat nici el în calcul, deși a produs un mini-program de guvernare a Capitalei cu care a fost ales vicepreședinte al partidului la Convenția din mai anul trecut. El reprezintă însă în partid una dintre extreme: vicepreședintele cu cea mai puțină putere, în opoziție cu Elena Udrea, care pare vicepreședintele cu cea mai mare putere. În PDL ”funcția bate gradul”, după o veche expresie cazonă ceea ce vrea să spună, în același timp, că organizația are duble ierarhii și subordonări nereflectate.

Cristian Preda și Teodor Paleologu sunt nu întâmplător cei doi militanți mai cunoscuți care pledează acum pentru un sistem de alegeri preliminare privind desemnarea candidatului PDL la primăria Capitalei. Poate că efortul lor este pe termen scurt fără speranțe, căci politica dusă de Elena Udrea în București a produs cea mai proastă impresie. Intenția expresă de a desființa complet autonomiile locale, la care se afiliase și Teodor Baconschi și oarecum ambiguu și Teodor Paleologu, a sacrificat credibilitatea acestei organizații.

Ideea alegerilor interne pregătitoare este însă relevantă pentru o problemă mai generală: desemnarea candidaților. E o problemă esențială la care partidele românești au părut să dea prea des răspunsuri greșite. În mod obișnuit partidele își aleg candidații prin sondaje de opinie. Procesul selecției este însă mai complicat și greu de descris, deoarece nu urmează nici un procedeu rațional, fiind rezultatul spontan al vieții de organizație. Tot mai frecvent însă partidele românești recurg la procedee ”științifice”, ”obiective”, căutând pur și simplu să-l coopteze pe politicianul cu cele mai mari șanse măsurate la un moment dat.

Dacă în practică este greu de spus ceva foarte net, în principiu, procedeul conține o greșeală. Propunând un candidat care are deja o cotă ridicată, un partid renunță la efortul de a impune ceva nou pe piața politică. Acceptând popularități gata făcute uneori în afara grupării (așa cum se vede tot mai frecvent), partidul acceptă pasiv o conduită politică dinainte definită și care nici măcar nu a fost asumată prin reflecție internă. De fapt rolul pe care îl au partidele de a contribui la definirea opțiunilor politice se estompează. În loc să se bată pentru o idee politică, partidele se supun comod unor popularități ambigue. Nu e lipsit de importanță nici faptul că înseși campaniile electorale se degradează, reducându-se la triviale campanii de publicitate. Stagnarea masivă din politica românească se explică în bună măsură prin această eroare.

Un sistem de alegeri primare, cu toate că unii specialiști îl consideră, deocamdată, inaplicabil în România, ar avea cel puțin avantajul de a scoate un partid din lâncezeală, de a activa dezbaterile și lupta de idei.

Autor: Horațiu Pepine, DW-Bucureşti
Redactor: Medana Weident